GHIDUL DIRIGINTELUI – ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A ABILITĂȚILOR SOCIO-EMOȚIONALE

Activitățile programului de prevenție

Dezvoltarea aptitudinilor și atitudinilor bully-free

Felicitări! Programul pe care îl veți începe este poarta de acces către o clasă fără bullying! Aceste 15 sesiuni vor introduce conceptele și strategiile de bază pentru crearea unei atmosfere de respect, compasiune și bunăvoință. O dată parcurse, elevii vor avea informațiile și abilitățile introductive de care au nevoie pentru a parcurge orice altă activitate din programul mai amplu.

Mai exact, sesiunile de bază vă vor ajuta:

  • Să lucrați împreună cu elevii la crearea regulilor și acordurilor pentru o clasă pașnică, a înțelegerii;
  • Să promovați empatia elevilor, bunăvoința și acceptarea lor;
  • Să îi învățați despre ascultarea activă și folosirea mesajelor-Eu;
  • Să construiți încrederea și colaborarea în clasă;
  • Să prezentați strategia „win-win” de soluționare a conflictelor;
  • Să prezentați strategia de management al furiei „Stop. Respiră. Liniștește-te”;
  • Să promovați în rândul elevilor sentimentul responsabilității personale pentru acțiunile lor.

Este recomandat, dar nu este absolut necesar, ca activitățile să se parcurgă în ordine. Totuși, pentru a fi eficiente, sesiunile 8-15 trebuie parcurse succesiv. Sunt sesiuni-cheie introductive pentru soluționarea conflictelor, o aptitudine esențială la elevi.

PARTEA I:

  1. Prezentarea conceptului de „Clasa înțelegerii”.
  2. Ascultarea activă.
  3. Buni ascultători din viața mea.
  4. Respiră adânc.
  5. Integritatea.
  6. Lasă problemele la ușă.
  7. Masa calmului.
  8. Stop. Respiră. Liniștește-te.
  9. Mesaje-EU.
  10. Ascultarea reflexivă.
  11. Asumarea responsabilității în conflicte.
  12. Brainstorming: Soluții pentru conflicte.
  13. Strategia „win-win” de soluționare a conflictelor.
  14. Treci în cerc!
  15. Violența pe bază de gen și bullying-ul în școală.

Activitatea 1: Prezentarea conceptului de „Clasa înțelegerii”

Concepte abordate: respect, colaborare.

Scop: Activitatea 1 pune bazele unei clase anti-bullying, a înțelegerii, care va dura pe tot parcursul anului.

Obiective operaționale:

Elevii vor:

  • Identifica trăsăturile unei clase a înțelegerii;
  • Recunoaște propria responsabilitate pentru a ajuta la crearea unei atmosfere de învățare suportive;
  • Crea și semna „Regulile pentru o clasă a înțelegerii”.

Materiale: – Glob (moale, tipul de glob între pernă și minge. Acesta poate fi folosit ca mijloc vizual de reamintire a faptului că suntem parte dintr-o lume mai mare. Ridicați globul periodic și amintiți-le elevilor că acțiunile noastre pot face o diferență și că tot ce facem îi afectează pe cei din jurul nostru. Pacea începe cu fiecare dintre noi. Se poate folosi și ca „obiect de vorbit”, pasat în cerc în timpul activităților. Doar persoana care are globul vorbește. Când această persoană a terminat, pasează globul altei persoane. O altă modalitate de utilizare a globului, dacă este unul moale, este folosirea lui pe post de minge care să fie aruncată pe parcursul activităților de reactualizare a informațiilor, astfel aveți ocazia să recapitulați ușor și repede conceptele importante).

  • Coli de flipchart și markere;
  • Fișe de lucru „Regulile pentru o clasă a înțelegerii”, (Anexa 1.1);
  • Scrisorile pentru părinți (Anexa 1.2);
  • Opțional: materiale de la arte, pentru posterul clasei.

Introducere

Urați bun venit elevilor și spuneți-le cât sunteți de fericiți că sunteți profesorul lor. Spuneți-le că e o întâlnire importantă, care îi va ajuta să înceapă să creeze un an școlar pașnic, în care se înțeleg bine unii cu alții și se tratează reciproc cu bunăvoință și respect.

Discuție

Cereți elevilor să spună care e cea mai mare dorință a lor pentru următorul an, următoarele luni sau săptămâni. Discutați pe scurt despre aceste dorințe ale lor. Ridicați globul și spuneți-le elevilor că, la fel cum suntem conectați unul cu altul ca membri ai aceleiași clase, comunități, ai aceluiași cartier sau ai țării, suntem conectați și ca membri ai marii familii a oamenilor. Învățând să ne înțelegem și să ne respectăm reciproc în clasă, ne pregătim să ne înțelegem cu tot felul de oameni în orice situație.

Întrebați: Cum arată lumea în care v-ar plăcea să creșteți?

Elevii vor răspunde, probabil, spunând că e o lume sigură, cu pace, amuzantă și sănătoasă. Scrieți toate cuvintele pe tablă.

Activitate

Acum întrebați-i: Dar clasa noastră? Cum ați vrea să fie ea?

Pe o coală de flipchart, scrieți titlul: „Caracteristicile unei clase a înțelegerii”. Scrieți ceea ce spun elevii. Pe măsură ce un elev răspunde, pasați globul altcuiva.

Apoi, întrebați: Ce putem face, fiecare dintre noi, pentru a crea această clasă a înțelegerii? Elevii vor trece globul de la unul la altul, pe măsură ce răspund.

Pe o coală de flipchart, scrieți titlul „Reguli pentru o clasă a înțelegerii”.

Notați regulile sugerate de ei, la modul afirmativ, dacă este posibil. De exemplu, în loc de a scrie „Nu ne jignim!”, scrieți „Ne vorbim unii altora cu respect!”. Pe măsură ce listați regulile, cereți elevilor să ofere câteva exemple pentru fiecare. De exemplu, dacă cineva propune „Să ne tratăm reciproc cu respect.”, întrebați ce înseamnă asta, în termeni de comportament (să rezolvăm neînțelegerile cu calm, fără să lovim, să avem răbdare când altcineva vorbește, să ne exprimăm dezacordul civilizat, să avem grijă de lucrurile celorlalți, să cerem voie înainte de a utiliza lucrurile altora etc).

Păstrați lista cu reguli scurtă (maxim șapte-opt reguli) și asigurați-vă că rămâne suficient loc dedesubt pentru ca fiecare să se semneze, inclusiv dumneavoastră. Când lista este completă, cereți câtorva elevi să o recitească.

Explicați-le ce este acela un contract și spuneți-le că acesta este un contract special. Cereți elevilor să se semneze cu numele la finalul listei. Puteți spune: Prin semnarea acestui contract, ne dăm cuvântul de onoare. Asta înseamnă că promitem să facem tot ce ne stă în putere pentru a ne ridica la măsura așteptărilor pe care le impun regulile pe care le semnăm.

Încheiere

Felicitați elevii pentru că au lucrat împreună pentru a produce regulile pe care le vor folosi tot anul. Ridicați globul și amintiți-le elevilor că înțelegerea cu alții și stabilirea de relații pașnice începe cu fiecare dintre noi. Spuneți: Dacă vrem ca lumea în care trăim să devină un loc mai pașnic, trebuie să începem chiar de aici. 

Follow-up

Laminați  „Regulile unei clase a înțelegerii” și afișați-o la loc vizibil în fața clasei, ca să puteți reveni la ea în fiecare zi. Acesta este un document viu ce va fi integrat continuu în viața de zi cu zi a clasei. Copiați regulile pe Fișa „Regulile pentru o clasă a înțelegerii” (Anexa 1.1) și faceți câte o copie pe care să o trimiteți acasă la elevi, împreună cu scrisoarea pentru părinți (Anexa 1.2, sau folosiți o versiune proprie). 

Extindere

Cereți elevilor să creeze și să decoreze un avizier pentru anunțurile clasei, care să includă Fișa „Regulile pentru o clasă a înțelegerii”. Folosiți acest produs al lor pentru a afișa și alte materiale pe care le veți realiza în sesiunile următoare.

Anexa 1.1

Regulile pentru o clasă a înțelegerii

  1. ___________________________________________________________________
  1. ___________________________________________________________________
  1. ___________________________________________________________________
  1. ___________________________________________________________________
  1. ___________________________________________________________________
  1. ___________________________________________________________________
  1. ___________________________________________________________________
  1. ___________________________________________________________________

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com. 

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

Anexa 1.2

Data: ______________________________________

Dragă părinte/tutore,

Clasa noastră se angajează să creeze o atmosferă plină de pace, respect, bunăvoință și compasiune: o clasă a „înțelegerii”. Atașat, găsiți regulile pe care le-am gândit împreună, pentru a ne ajuta să facem asta pe tot parcursul anului. Vă rog, cereți copilului să vă povestească despre reguli și de ce sunt ele atât de importante.

Mulți părinți caută metode pentru a întări respectul, bunăvoința, compasiunea și pacea acasă, așa că, periodic, vă voi trimite informații care vă pot ajuta în acest sens. Sunteți o parte importantă a comunității pașnice pe care ne străduim să o creăm în acest an, iar implicarea dumneavoastră este binevenită.

Vă mulțumesc pentru sprijin! Dacă aveți întrebări sau sugestii, vă rog să mă contactați oricând.

Cu sinceritate,

_____________________________________________________________

Mă puteți contacta la:

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

Activitatea 2: Ascultarea activă

Concepte abordate: respect, responsabilitate personală.

Scop: Activitatea 2 îi va ajuta pe elevi să înțeleagă valoarea ascultării active a celorlalți.

Obiective operaționale:

Elevii vor:

  • Recunoaște diferența dintre ascultarea pasivă și ascultarea activă;
  • Învăța regulile pentru o ascultare activă;
  • Practica ascultarea activă.

Materiale: – Coli de flipchart;

  • Fișa: „Ascultarea activă” (Anexa 2).

Pregătirea activității:

Pe o coală de flipchart, copiați „Regulile ascultării active” de pe fișă (Anexa 2).

Introducere

Invitați un elev să vină în interiorul cercului, pentru a juca un joc de rol împreună cu dvs. (Rolul dvs. va fi de a demonstra ascultarea pasivă, așa că asigurați-vă că alegeți un elev care nu se va supăra din această cauză). Întrebați: Ce îți place cel mai mult la școală? Din momentul în care elevul începe să răspundă, comportați-vă ca și cum ați fi distras, agitat, evitați contactul vizual, întrerupeți-l, apoi preluați cuvântul și întoarceți conversația către și despre dumneavoastră. După jocul de rol, întrebați-l pe elevul cu care ați jucat scena ce crede, ce simte despre felul în care l-ați ascultat. Apoi, cereți întregii clase să numească, oral, tot ce ați făcut sau ați spus în calitate de ascultător pasiv.

În continuare, începeți din nou jocul de rol, cu aceeași întrebare. De data asta, jucați rolul unui ascultător activ, atent. Puneți aceeași întrebare ca prima dată, iar, când elevul răspunde, arătați-vă interesul prin a vă înclina ușor spre el, dând din cap afirmativ, stabilind contact vizual și rămânând concentrați. Parafrazați ceea ce spune elevul și continuați cu o întrebare relevantă. La final, întrebați elevul cu care ați jucat scena cum se simte de data asta.

Discuție

Cereți elevilor să numească tot ce au observat că ați făcut în calitate de ascultător activ. Scrieți toate răspunsurile lor pe tablă. Acum, arătați-le coala de flipchart pregătită, cu titlul „Regulile ascultării active”. Întrebați-i: Este ceva ce ar trebui să mai adăugăm pe această listă?

Activitate

Elevii vor avea acum oportunitatea să practice ascultarea activă în perechi, unul fiind Vorbitorul, iar celălalt Ascultătorul. Spuneți partenerilor să se așeze față în față, privindu-se direct. Ascultătorul va cere Vorbitorului să îi descrie lucrul care îi place cel mai mult la școală. Ascultătorul va trebui să asculte activ, așa cum a observat anterior, în timpul jocului de rol. Amintiți-le elevilor să se asculte reciproc ca și cum nu ar mai fi nimeni cu ei în sală, oferind atenție deplină lucrurilor care le sunt spuse. După câteva minute, cereți elevilor să inverseze rolurile.

Încheiere

Cereți elevilor să împărtășească felul în care s-au simțit în această ipostază. Pe măsură ce fiecare dintre ei împărtășește, amintiți-le să îi privească pe colegii lor din cerc, pentru a vedea dacă toți ascultă cu atenție, înainte de a începe să vorbească. Recunoașteți ascultarea activă chiar în momentul în care se întâmplă. Oferiți elevilor fișa „Regulile ascultării active”, pentru a își reaminti obiceiurile unui ascultător activ, precum și fișa de lucru „Un bun ascultător din viața mea” (Anexa 3.1), pe care să o aducă completată la următoarea activitate.

Follow-up

Laminați coala mare „Regulile ascultării active” și afișați-o la loc vizibil în sala de clasă. Faceți referiri la aceasta pe parcursul întregii zile și apoi, zilnic.

Extindere

Alegeți o zi ca fiind „Ziua ascultării active”. La finalul ei, faceți o scurtă verificare cu clasa, pentru a vedea cum le-a fost afectată ziua de faptul că au ascultat activ. 

Anexa 2

Regulile ascultării active

Privește persoana care vorbește.

Ține-ți corpul nemișcat și concentrează-ți mintea pe ceea ce ți se spune.

Așteaptă-ți rândul pentru a vorbi

Ascultă cu mintea deschisă

Respiră adânc dacă simți nevoia să întrerupi. Apoi, concentrează-ți din nou mintea pe vorbitor.

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

Activitatea 3: Buni ascultători din viața mea

Concepte: respect; responsabilitate personală.

Scop: Activitatea 3 îi va ajuta pe elevi să examineze impactul pe care un bun ascultător îl are asupra celorlalți și să-și evalueze cu sinceritate propriile abilități de ascultare.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Împărtăși și discuta idei despre ce anume face pe cineva să fie un bun ascultător;
  • Recunoaște rolul pe care ascultarea activă îl are în a-i ajuta pe oameni să se înțeleagă;
  • Inventaria punctele tari și slabe ale felului în care ei ascultă.

Materiale: – Planșa „Regulile ascultării active”, realizată în cadrul Activității 2 (Anexa 2);

  • Fișe de lucru „Un bun ascultător din viața mea” (Anexa 3.1);
  • Fișe de lucru „Evaluează felul în care asculți” (Anexa 3.2);
  • Jurnalele elevilor.

Pregătire:

Înaintea activității, oferiți elevilor fișele de lucru „Un bun ascultător din viața mea” (Anexa 3.1), pentru ca aceștia să vină la activitate cu ele completate.

Introducere:

Spuneți elevilor că a asculta e cel mai simplu mod în care ne putem arăta respectul pentru cineva. Întrebați-i cum se simt atunci când cineva îi ascultă cu adevărat și când acelei persoane îi pasă de ceea ce au ei de spus. Împărtășiți pe scurt și din propria dumneavoastră experiență.

Discuție:

Cereți elevilor să aibă pregătite fișele de lucru „Un bun ascultător din viața mea” (Anexa 3.1), completate. Grupați-i în perechi și rugați-i să împărtășească ceea ce au scris. Ghidați-le atenția și la  planșa „Regulile ascultării active” și amintiți-le să folosească ascultarea activă pe măsură ce partenerii împărtășesc ceea ce au observat la ascultătorii buni din viața lor.

Apoi, cereți elevilor să se întoarcă în cercul mare și să spună ce fac persoanele pe care ei le-au descris ca buni ascultători. Întrebați: Cum îi face pe ceilalți să se simtă faptul că ei îi ascultă cu respect?

Activitate:

Oferiți elevilor câte o copie a fișei de lucru „Evaluează felul în care asculți” (Anexa 3.2) și lăsați-i câteva minute să-și evalueze propriile obiceiuri de a asculta. Încurajați-i să răspundă sincer. Apoi întrebați: La ce anume din listă sunteți deja buni? La ce mai trebuie să lucrați? Apoi, cereți elevilor să aleagă unul sau două dintre obiectivele din fișa de ascultător la care să lucreze pe parcursul săptămânii. Cereți-le să scrie în jurnalele lor aceste obiective.

Întrebați: Cum îi poate ajuta pe oameni să se înțeleagă mai bine faptul că sunt buni ascultători?

Ridicați globul și întrebați-i cum ar fi lumea noastră dacă oamenii de pretutindeni ar asculta cu adevărat ceea ce au de spus ceilalți.

Încheiere:

Încheiați activitatea amintindu-le elevilor că stă în puterea fiecăruia dintre noi să ne îmbunătățim ascultarea, iar când vom face asta, viețile și relațiile noastre cu ceilalți probabil vor fi mai bune.

Follow-up

Asigurați-vă că reveniți la această activitate mai târziu, pentru ca ei să poată evalua cum stau la capitolul de îmbunătățire a ascultării.

Anexa 3.1

Un bun ascultător din viața mea

O persoană pe care o consider un bun ascultător este: _______________________________

Iată câteva dintre lucrurile pe care am observat că _____________________________ le face atunci când acesta/aceasta mă ascultă pe mine sau pe altcineva:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Când vorbesc cu această persoană, simt:

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Pentru a deveni și eu un ascultător mai bun, îmi propun să:

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

Anexa 3.2

Evaluează felul în care asculți

Fă acest test simplu despre abilitățile tale de ascultător.

Pentru fiecare afirmație:

Bifează căsuța dacă este adevărată de cele mai multe ori.

Dacă o afirmație este în general neadevărată pentru tine, lasă căsuța necompletată. 

□ 1. Stabilesc contact vizual cu persoana care vorbește.

□ 2. Aștept ca cealaltă persoană să termine de vorbit înainte să încep eu să vorbesc.

□ 3. Mă concentrez pe ceea ce spune cealaltă persoană, în loc să mă gândesc doar la ceea ce urmează să spun eu.

□ 4. Permit celeilalte persoane să vorbească, fără a prelua controlul asupra conversației și a o face despre mine. 

□ 5. Îmi pasă de ceea ce are de spus cealaltă persoană.

□ 6. Încerc să înțeleg ce simte cealaltă persoană.

□ 7. Când am un conflict cu cineva, încerc să ascult punctul său de vedere despre situație.

□ 8. Încerc să fiu un ascultător mai bun în toate conversațiile mele.

_______________________________________________________________________

Cum te-ai descurcat?

Dacă ai bifat cel puțin 4 dintre aceste afirmații, înseamnă că deja ai bune abilități de ascultător. Dacă nu, nu ești singurul. Mulți oameni încă nu au învățat cum să asculte. Vestea bună este că toți putem învăța cum să fim ascultători mai buni. Trebuie doar să exersăm. Fi parte a soluției, ascultând cu adevărat ceea ce au de spus ceilalți!

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

Activitatea 4: Respiră adânc

Concepte abordate: responsabilitate personală; compasiune.

Scop: Activitatea 4 le va arăta elevilor cum să devină calmi și concentrați cu ajutorul respirației abdominale.

Notă: Aceasta este o strategie simplă și esențială pentru a promova calmul. Folosiți-o cu elevii la începutul fiecărei zile și ori de câte ori este necesar, pe parcursul zilei. Funcționează foarte bine și ca trecere de la o activitate la alta.

Obiective operaționale.

Elevii vor:

  • Înțelege că a fi liniștiți și calmi în interior îi poate ajuta să fie mai calmi cu ceilalți;
  • Învăța și practica respirația profundă ca o metodă de a se simți calmi și liniștiți.

Materiale: Fișa „Instrucțiuni pentru respirația profundă” (Anexa 4).

Introducere și discuție

Întrebați: Ce înseamnă să fii o persoană calmă? Dacă vrei să fii calm cu ceilalți, de unde trebuie să înceapă aceasta? Discutați pe scurt, accentuând că a fi calm cu ceilalți începe cu a fi calmi în interiorul nostru.

Nu putem măsură cât de furioși suntem, putem în schimb să ne verificăm tensiunea arterială și să observăm că, pe moment, aceasta este crescută. Întrebați elevii: Cum se simte teama în corpul vostru? Ce manifestări apar? (inima bate mai repede, fața se înroșește, transpiră etc.). Apoi, întrebați: Când mai sunteți așa, transpirați, cu pulsul crescut, cu fețele înroșite, dar nu sunteți speriați? Dacă elevii nu vin cu un răspuns, sugerați-le să se gândească la cum se simt atunci când fac efort fizic, aleargă, spre exemplu.

Discutați, accentuând ideea că aceleași manifestări corporale pot avea cauze diferite și că, dacă nu am ști asta, am considera că suntem speriați când, de fapt, suntem doar epuizați după efortul fizic depus. Acest aspect este important pentru a înțelege că același rezultat poate să aibă cauze diferite și că trebuie identificată corect cauza pentru a înlătura efectul neplăcut. Atenția la semnalele trimise de corpul nostru este foarte importantă, ajutându-ne să identificăm și să controlăm semnele înainte ca acestea să escaladeze.

Întrebați elevii dacă au considerat vreodată că este greu să se simtă calmi în interior. Discutați ceea ce spun ei. Apoi întrebați: Ce faci pentru a te calma atunci când te simți supărat, furios, speriat sau stresat?

Activitate

Spuneți elevilor că îi veți învăța o strategie importantă, ușor de aplicat, dar cu foarte mare impact. Spuneți: Este o strategie pe care sportivii de performanță și artiștii o folosesc pentru a se calma, pentru a se concentra și a fi încrezători înainte de un concurs, meci sau spectacol. Se numește respirație abdominală.

  1. Cereți elevilor să stea cu spatele drept, fără a fi încordați, cu mâinile așezate pe mușchii abdomenului inferior, chiar sub ombilic.
  2. Cereți-le să își imagineze un balon care se află în abdomenul inferior și care se umple cu aer, pe măsură ce ei inhalează aer. (Asigurați-vă că nimeni nu are nimic în gură înainte de a începe. Mâncarea, guma de mestecat sau alt obiect aflat în gură i-ar face să se înece). Împreună, inspirați profund, adânc de tot, până la balonul imaginar. Împreună cu ei, mențineți aerul înăuntru ușor, câteva secunde. (Ar trebui să fie o respirație ușoară, fără sunet, nu ca cea pe care o facem atunci când ne pregătim să înotăm sub apă).
  3. Acum, cereți-le să expire ușor, în liniște și delicat, „dezumflând” balonul imaginar pe măsură ce dau aerul afară.

Repetați de trei ori, crescând durata fiecărei expirații. (Dacă li se pare amuzant, spuneți-le că, uneori, se întâmplă asta, la început. Încurajați-i să facă respirațiile într-un mod „matur”, așa cum ar face un atlet sau un artist. Amintiți-le că învățarea respirației abdominale îi va ajuta de câte ori se vor simți tensionați din diverse motive, inclusiv la teste).

  1. După trei respirații profunde, cereți elevilor să ia mâinile de pe abdomen și să mai facă două respirații lente, profunde, cu mâinile în poală. 
  2. Acum, cereți-le să respire de câteva ori normal, rotind umerii și gâtul pentru a se elibera de tensiune.

Încheiere

Întrebați elevii cum s-au simțit. Discutați răspunsurile lor. Pentru cei care s-au simțit amețiți, spuneți să nu mai inhaleze atât de profund data viitoare. Elevii cu astm pot fi în mod special predispuși la a ameți. Lăudați elevii pentru comportamentele pozitive observate pe parcursul acestei activități. Oferiți-le „Instrucțiuni pentru respirație profundă”  (Anexa 4.1) și cereți-le să practice respirația profundă înainte de culcare, seara în pat și dimineața, când se trezesc.

Follow-up

Când elevii revin la școală în ziua următoare, începeți ziua cu respirația profundă. Gândiți-vă să începeți fiecare zi cu acest exercițiu și folosiți-l și ca tranziție între două activități – este o modalitate eficientă de a-i ajuta pe copii să-și recentreze atenția.

Extindere

În cartea sa, „Peace is Every Step”, Thich Naht Hanh, nominalizat la Premiul Nobel, sugerează folosirea următoarelor cuvinte odată cu respirația profundă: „Inspir și îmi liniștesc corpul. Expir și zâmbesc.” Oferiți aceste fraze elevilor. Este confortabil ca ele să fie spuse înainte de a face respirațiile profunde. Zâmbetul de după ne oferă un ton de căldură și conectare.

Anexa 4

Instrucțiuni pentru respirația profundă

  1. Stai cu spatele drept, cu mâinile așezate pe mușchii abdomenului inferior, chiar sub ombilic.
  • Imaginează-ți că ai un balon în abdomenul inferior, care se va umple cu aer pe măsură ce inspiri. Ia o gură de aer ușor, profund, inspirând până în balonul imaginar. Ține ușor aerul câteva secunde.
  • Ușor, în liniște, expiră, „dezumflând” balonul imaginar pe măsură ce expiri. Repetă acest proces al respirației profunde de încă trei ori. De fiecare dată, expiră puțin mai lung.
  • După trei respirații profunde, ridică mâinile de pe abdomen și pune-le în poală. Mai fă două respirații profunde.
  • Încheie cu câteva respirații normale. Rotește umerii și gâtul pentru a ajuta la eliberarea de tensiune.

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

Activitatea 5: Integritatea

Concepe abordate: responsabilitate personală; integritate; decență.

Scop: Activitatea 5 va ajuta elevii să înțeleagă conceptul de integritate și va accentua importanța de a face ceea ce este corect, chiar și atunci când nu ne vede nimeni.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Identifica acele comportamente specifice care arată lipsa integrității;
  • Lista comportamentele care constituie integritatea;
  • Reflecta asupra importanței de a fi o persoană cu integritate.

Materiale: – Coli de flipchart și markere;

  • Jurnalele elevilor.

Pregătire

Pe o coală de flipchart, scrieți următoarele: „Integritatea – a face ceea ce este corect, chiar și atunci când nu te vede nimeni.”

Introducere

Scrieți cuvântul INTEGRITATE pe tablă. Întrebați dacă știe cineva ce înseamnă. Arătați-le definiția de pe coala de flipchart și rugați elevii să o citească cu voce tare. Întrebați clasa: Ce înseamnă asta pentru voi? Discutați, cerând exemple.

Discuții și activitate

Întrebați elevii dacă ei cred că e important să facă ceea ce e corect, chiar dacă ei ar fi siguri că nu vor fi prinși făcând ceva rău. Încurajați-i să spună ceea ce simt cu adevărat, nu doar ceea ce cred ei că ați vrea să auziți.

Spuneți-le elevilor: Iată ce a spus un alt elev: „Am făcut parte dintr-un grup de bârfă. Inventam zvonuri despre ceilalți și le răspândeam în toată școala.”*

Apoi întrebați: Acesta este un exemplu de integritate? Întrebați ce e în neregulă din ceea ce a făcut acest elev și cum s-ar fi putut simți persoanele afectate de comportamentul lui.

Dacă elevii spun „Dar dacă acele persoane nu au aflat niciodată cine a făcut acele lucruri?”, întrebați: Cum credeți că se simte acest elev, ce crede el despre el, când se gândește la ce a făcut?

* Citatele sunt din interviuri cu elevi reali și din răspunsurile lor la Studiul privind Conflictele, desfășurat de autor și publicist. 

Faceți trimitere la ideea că, atunci când facem ceva ce nu e corect, o parte din noi știe asta, și adesea ne simțim vinovați. Spuneți: Oricând facem ceva ce ar putea să rănească intenționat altă persoană, nu dăm dovadă de integritate.

Cereți elevilor să numească alte lucruri care arată o lipsă a integrității (minciuna, bullying-ul, furtul, înșelatul, nerespectarea adulților și a colegilor etc).

Întrebați ce li se întâmplă de obicei adulților care se implică în astfel de activități. Ajutați elevii să înțeleagă că atunci când cineva are un tipar de a face lucrurile în mod lipsit de onestitate și care rănește, acea persoană de obicei este prinsă, până la urmă. Întrebați ce alte lucruri negative se pot întâmpla (oamenii nu mai au încredere în tine, pierzi respectul celorlalți, îți scade stima de sine, intri în bucluc etc). 

Spuneți: La un moment dat, chiar și oamenii foarte cinstiți pot face ceva care să demonstreze lipsa integrității. Asta nu înseamnă că ei sunt oameni răi, ci doar că au făcut o alegere greșită. Ce crezi despre tine când faci lucruri despre care știi că nu sunt corecte?

Cereți elevilor să se gândească la lucruri care demonstrează integritatea (a spune adevărul, a-i trata pe ceilalți cu bunăvoință și respect, a nu lua ceva ce nu-ți aparține, a-i asculta pe adulți etc). Scrieți toate aceste comportamente pe coala de flipchart, sub titlul „Integritatea înseamnă…”

Încheiere

Cereți elevilor să practice scrierea automată pentru trei minute în jurnalele lor, despre subiectul de azi, integritatea. Se poate începe astfel: dați-le exemple de ce înseamnă să fii o persoană cu integritate.

În final, amintiți elevilor că, chiar dacă au făcut ceva lipsit de integritate, fiecare zi e o șansă de a fi mai buni.

Extindere

Cereți elevilor să își observe comportamentele pe perioada întregii zile, întrebându-se mereu „Mă comport cu integritate acum”? Apoi, înainte de a se pune la culcare, cereți-le să scrie în jurnal despre ce au observat la ei.

Activitatea 6: Lasă problemele la ușă

Concepte abordate: empatia, controlul emoțiilor.

Scop: Activitatea 6 introduce ideea cutiei „Lasă problemele la ușă” – o cutie în care elevii să își „lase” problemele când intră în clasă.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Învăța o strategie de a se elibera de probleme și de stres;
  • Înțelege că pot să folosească cutia „Lasă problemele la ușă” pe tot parcursul anului;
  • Folosi tehnica scrierii automate pentru a descărca emoțiile negative pe care le au la un moment dat.

Materiale: – O cutie suficient de mare pentru a încăpea în ea biletele elevilor;

  • Coli de hârtie și creioane sau pixuri.

Casetă text: Notă: Scopul acestei activități este să îi învețe pe elevi o tehnică de a se elibera de probleme și sentimente supărătoare pe care le aduc cu ei la școală și să-i ajute să treacă printr-o zi de școală în care să poată să învețe efectiv și să se înțeleagă bine cu ceilalți. Intenția nu este de a minimiza sau nega sentimentele sau problemele care necesită rezolvare. Dacă credeți că un elev are nevoie de ajutor, discutați cu părinții acestuia sau cu directorul, consilierul școlar sau psihologul școlii. Vedeți și Anexa 6 pentru mai multe informații despre ce puteți face dacă un elev vă împărtășește probleme grave.  Notă: înainte de a desfășura această activitate cu elevii, citiți fișa informativă „Lasă problemele la ușă” (Anexa 6).

Pregătire

Creați o cutie „Lasă problemele la ușă”, decorând o cutie și făcând o tăietură deasupra. Lipiți o etichetă pe care să scrie „Lasă problemele la ușă”. Așezați coli de hârtie și pixuri sau creioane lângă cutie, împreună cu un bilet pe care scrieți: „Nu trebuie să păstrezi emoțiile negative în tine. Lasă-le aici.”

Introducere

Felicitați elevii pentru orice comportament de respect sau colaborare pe care l-ați observat. Întrebați dacă cineva dorește să felicite/să mulțumească unui alt coleg din clasă.

Discuții

Întrebați elevii dacă ajung vreodată la școală cu o stare proastă, furioși, triști sau stresați. Spuneți-le că este firesc să aibă aceste stări și că și dumneavoastră le aveți. Discutați asta în grup, împărtășind propria dumneavoastră poveste (frustrare datorată traficului, o ceartă cu un membru al familiei etc).

Întrebați elevii ce fac ei pentru a se elibera de aceste emoții rele. Discutați răspunsurile lor. Amintiți-le că sunt multe modalități pozitive prin care ne putem ajuta singuri să controlăm emoțiile puternice. Spuneți: Scrisul este o modalitate bună de a descărca emoțiile nedorite – de a le elibera.

Ridicați cutia „Lasă problemele la ușă” și spuneți elevilor că acesta este un loc în care ei își pot pune orice emoție nedorită cu care ar putea să vină la școală.

Arătați-le hârtia și creioanele/pixurile și explicați-le că pot să scrie despre orice emoție negativă pe care o simt, chiar când intră în clasă. Descărcarea emoțiilor pe hârtie și punerea lor în cutie îi poate ajuta să se simtă mai bine. Spuneți-le că nimeni din clasă nu va citi ceea ce este în cutie, decât dumneavoastră, și asta doar dacă un elev vrea ca dumneavoastră să citiți ceea ce el sau ea a scris.

Activitate

Oferiți fiecărui elev o coală de hârtie. Spuneți: Gândește-te la ceva ce ai vrea să lași la ușă chiar acum. Poate fi ceva din această dimineață sau de oricând altcândva. Dați elevilor trei minute pentru a folosi scrierea automată pentru a descărca emoțiile pe care doresc să le lase la ușă.

Încurajați elevii să „descarce” complet ceea ce e în mintea lor. Asigurați-vă că ei știu că nu contează acuratețea scrisului și corectitudinea acestuia. Accentuați că tot ceea ce scriu va rămâne confidențial. Spuneți: Dacă vrei ca eu să citesc ce ai scris, scrie-ți numele, împăturește foaia și scrie numele meu deasupra. Dacă nu vrei ca eu să citesc, mototolește hârtia și pune-o în cutie. La finalul zilei, o să arunc toate bilețelele mototolite și o să le citesc pe cele adresate mie.

După trei minute, cereți elevilor să termine de scris și să pună foile în cutie. Spuneți-le că pot să adauge ceva în cutia „Lasă problemele la ușă” oricând, dar că doar dumneavoastră aveți dreptul de a scoate ceva de acolo. Accentuați că așteptați de la fiecare dintre ei să respecte confidențialitatea cutiei „Lasă problemele la ușă”. Așezați cutia pe biroul dumneavoastră sau pe un raft, astfel să puteți să o vedeți tot timpul.

Încheiere

Întrebați elevii cum s-au simțit când și-au „descărcat” gândurile pe hârtie. Fiți conștienți că acest proces poate să aducă emoții de neliniște pentru unii elevi.

Dacă se întâmplă asta, alocați câteva minute pentru a discuta în particular cu acel elev. Spuneți elevilor că cutia „Lasă problemele la ușă” va fi acolo zi de zi și că o pot folosi oricând au nevoie.

Follow-up

Acest proces poate scoate la lumină informații utile și vă poate da o mai bună înțelegere a elevilor dumneavoastră. Păstrați bilețelele care vă sunt adresate și continuați cu un răspuns scurt, scris sau spus. Dacă un elev dorește să discute mai multe cu dumneavoastră, luați în considerare să rămâneți cu el după ore sau în pauză. A oferi acest sprijin poate face o mare diferență în felul în care elevii se simt la școală. 

Anexa 6

Informații pentru profesor, înainte de a desfășura activitatea 6,

„Lasă problemele la ușă”

Toți am văzut asta. Un elev vine la școală plin de furie, teamă sau stres, apoi își petrece întreaga zi reacționând negativ. Activitatea 6 („Lasă problemele la ușă”) vă oferă o metodă pe care o puteți folosi tot anul pentru a atenua acest lucru. Mulți elevi sunt foarte stresați. Nu știm întotdeauna care dintre elevi ar putea sta în sala noastră de clasă cu poveri grele care le atârnă în suflete. Cutia „Lasă problemele la ușă” este un loc în care elevii pot scrie și descărca emoții intense sau dificile, în momentul în care intră în clasă. Scopul acestui exercițiu nu este acela de a minimiza emoțiile lor, ci de a-i ajuta pe elevi să treacă prin ziua de școală astfel încât să se înțeleagă bine cu colegii de clasă și să poată să învețe. Dacă elevii aleg să vă permită să citiți ceea ce au scris (lucru întotdeauna opțional), aveți o fereastră spre viețile lor. Dacă un elev destăinuie ceva ce necesită urmărit sau intervenție adițională, îi puteți oferi ajutorul necesar. Dacă un elev destăinuie probleme familiale grave, orice fel de abuz, sentimente de depresie sau gânduri de autorănire, discutați cu consilierul școlar sau cu directorul. A avea un instrument pentru procesarea și comunicarea a ceea ce se întâmplă poate fi colacul de salvare care scoate un copil din suferința sau tristețea ascunsă. Prin a elibera ceea ce îi deranjează, elevii sunt mai apți să învețe și să se înțeleagă bine cu colegii, și nu să aibă comportamente de bullying către aceștia.

Notă: Asigurați-vă că această cutie este sigilată și are o fantă îngustă în partea de sus, astfel încât nimeni, în afară de dvs., să nu poată scoate ceea ce a scris altcineva. Accentuați pentru elevi că tot ceea ce introduc în cutia „Lasă problemele la ușă” este confidențial și că nimeni în afara profesorului nu are voie vreodată să scoată ceva din cutie. Așezați cutia pe un raft unde să o puteți vedea bine. Dacă aveți bănuiala că cineva din clasă ar putea încerca să scoată ceva ce a scris un alt elev, păstrați cutia pe biroul dumneavoastră, în loc să o lăsați la ușă.

Ce să faceți dacă apare o problemă cu „Steag roșu”

Această activitate poate aduce la lumină unele probleme de „Steag roșu” pentru elevi. Bullying-ul în sine poate fi o astfel de problemă. Copiii care sunt victime ale bullying-ului pot suferi de depresie și pot să aibă chiar și gânduri suicidale. Pot să aibă și gânduri de a face rău altcuiva. Dacă apar aceste probleme sau altele de interes major, discutați cu consilierul școlar sau cu directorul. Discutați despre cum puteți solicita sprijinul adulților din familia copilului și cum să obțineți asistență viitoare, dacă elevul are nevoie. Uneori, doar faptul că sunteți dumneavoastră acolo pentru copil poate fi suficient. Unii profesori servesc gustarea în pauză cu anumiți elevi măcar o dată pe săptămână, sau îi solicită pentru a îi ajuta în clasă și astfel stau de vorbă după ore. Orice cale ați alege, considerați că semnalizarea problemelor este un cadou – acest elev dezvăluie faptul că are nevoie de ajutor. A-i oferi acest ajutor poate face o diferență în lume. Respectați procedura școlii privind obligativitatea raportării abuzului fizic sau sexual.

Activitatea 7: Masa calmului

Concepte abordate: calm; soluționarea conflictelor.

Scop: Activitatea 7 introduce „Masa calmului” ca un loc unde elevii se pot liniști atunci când sunt stresați, supărați sau furioși. Este, de asemenea, un loc în care ei pot merge pentru a-și rezolva conflictele. Această activitate prezintă și „Strategia win-win de soluționare a conflictelor” și accentuează Pasul 1: Calmează-te.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Împărtăși ceea ce obișnuiesc să facă pentru a se calma atunci când sunt supărați sau furioși;
  • Învăța alte lucruri pe care le pot face pentru a se calma atunci când sunt furioși sau supărați;
  • Deveni conștienți că ei au puterea de a rezolva conflictele într-un mod pașnic.

Materiale:

  • O măsuță cu scaune (sau o bancă liberă din clasă);
  • Obiecte de relaxare (minge moale, cărți, obiecte moi din pluș, creioane, hârtie, markere, muzică și căști etc);
  • Coli de flipchart și markere;
  • Fișele „Strategia win-win de rezolvare a conflictelor” (anexa 7.1) și scrisorile pentru părinți (Anexa 7.2);
  • Opțional: cântece de liniștire.

Notă: puteți găsi util să citiți informațiile despre „Masa calmului” (Anexa 7.3) înainte de a desfășura această activitate.

Pregătire

Pe o coală de flipchart, scrieți „Strategia win-win pentru soluționarea conflictelor” și „Regulile folosirii strategiei win-win” (Anexa 7.1). Laminați-le. Pregătiți Masa Calmului în sala de clasă, într-un loc în care elevii pot să meargă atunci când sunt supărați. Plasați obiectele de relaxare pe sau lângă masă. Afișați „Regulile de aplicare a strategiei win-win” lângă Masa Calmului. 

Introducere

Întrebați elevii ce fac ei în mod obișnuit pentru a se simți mai bine atunci când sunt supărați, stresați, triști sau furioși. Discutați pe marginea răspunsurilor lor. Direcționați atenția elevilor spre Masa Calmului, pe care ați amenajat-o. Spuneți-le că aceasta va fi la dispoziția lor tot anul, ca un loc în care ei să meargă dacă simt nevoia să se calmeze sau să rezolve un conflict.

Discuție

Întrebați: Ce este un conflict? Vedeți dacă elevii pot să definească corect acest concept. Iată o definiție: Un conflict este o neînțelegere, un dezacord sau o ceartă între două sau mai multe persoane. Poate, de asemenea, să fie și ceva ce are loc în interiorul tău. (De exemplu: „Ar trebui să o pocnesc pe persoana din fața mea sau să plec”?)

Întrebați elevii dacă ei sunt martori la multe conflicte în școală sau în cartierul lor. Cereți-le să descrie pe scurt unele dintre conflictele pe care le observă. (Aveți grijă să nu ofere numele reale ale persoanelor). Discutați aceste exemple.

Întrebați elevii: Credeți că este normal să avem conflicte? Permiteți ca părerea lor să iasă la iveală, reală. Apoi, spuneți-le că un conflict este ceva firesc și normal, dar că ceea ce face ca unele conflicte să fie rele este felul în care noi alegem să le rezolvăm. Accentuați faptul că fiecare persoană are puterea de a alege modalități corecte sau respectuoase de a rezolva un conflict. Spuneți elevilor că urmează să le prezentați o strategie foarte importantă de a rezolva conflictele la „Masa Calmului”, sau oriunde altundeva.

Activitate

Cereți elevilor să își îndrepte atenția spre planșa „Strategia win-win de rezolvare a conflictelor”. Solicitați patru voluntari care să citească fiecare pas, împreună cu regulile de utilizare a lor. Pentru pasul 6, explicați pe scurt sensul termenului „a recunoaște părțile bune”. Spuneți: Atunci când „recunoașteți părțile bune” ale cuiva, înseamnă că spuneți ceva drăguț despre acea persoană. De exemplu: „Mă bucur că suntem încă prieteni” sau „Îmi place felul în care m-ai ascultat”.

Spuneți elevilor că pasul 1, liniștirea, e ceva ce ei pot să facă întotdeauna la Masa Calmului. Întrebați-i care dintre obiectele de pe masă îi pot ajuta să se calmeze când sunt furioși sau supărați. Întrebați ce alte obiecte ar dori să aibă pe masă sau lângă masă. Spuneți-le că pot să aducă și ei aceste obiecte pe care le sugerează ca fiind utile.

Încheierea

Spuneți elevilor că veți parcurge toți pașii strategiei win-win foarte curând. Oferiți fiecăruia câte o copie a „Strategiei win-win de soluționare a conflictelor” și scrisoarea pentru părinți. Cereți elevilor să afișeze regulile acasă și să le explice familiilor lor.

Extindere

Puteți să finalizați activitatea ascultând o muzică relaxantă, de liniștire, cu toți elevii.

Anexa 7.1

Strategia win-win de soluționare a conflictelor

  1. Liniștește-te.
  2. Reia afirmația, începând cu „EU”, nu cu „TU”.
  3. Ascultă și repetă ceea ce ai auzit.
  4. Asumă-ți responsabilitatea pentru contribuția ta la conflict.
  5. Găsește o soluție corectă pentru fiecare dintre voi.
  6. Recunoaște părțile bune, iartă, mulțumește sau cere-ți scuze.

Reguli pentru aplicarea strategiei win-win

  1. Tratați-vă reciproc cu respect.
  2. Fără învinuire sau înjosirea celuilalt.
  3. Fără limbaj corporal sau expresii faciale negative.
  4. Fii dispus să faci un compromis.
  5. Fii cinstit.

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

Anexa 7.2

Data: _______________________________________

Dragă părinte/tutore,

Clasa noastră și-a asumat crearea unei clase a înțelegerii, plină de pace, respect, bunăvoință și compasiune. Atașat găsiți „Strategia win-win pentru soluționarea conflictelor”, pe care o folosim și la școală. Vă rog, cereți copilului să vă spună despre aceste reguli și ce a învățat el/ea despre ele.

Regulile pot fi folosite de persoane de orice vârstă, în orice situație. Repetarea regulilor și respectarea lor acasă va încuraja copilul să le folosească și el. Sper că le veți afișa și le veți utiliza ori de câte ori apare un conflict. Cu cât mai mult le exersați, cu atât vor deveni mai firești.

Mulțumesc și pentru sprijinul dumneavoastră. Dacă aveți întrebări sau sugestii, mă puteți contacta.

Cu sinceritate,

__________________________________________________________

Mă puteți contacta la:

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

Anexa 7.3

Lectură pentru profesori înainte de desfășurarea activității 7

Masa Calmului – oferă elevilor un loc în sala de clasă în care se pot reconecta atunci când sunt furioși sau supărați. Este, de asemenea, un loc în care își pot rezolva conflictele. Pregătiți Masa Calmului într-un loc din clasă. Pe și lângă această masă, plasați obiecte pe care copiii le pot folosi pentru a se liniști și a-și recâștiga calmul: o minge moale, muzică liniștitoare și căști, cărți, plușuri moi, hârtie de scris, markere, creioane, plastilină și altele. Lângă Masa Calmului afișați posterul „Strategia win-win pentru soluționarea conflictelor”, împreună cu „Regulile folosirii strategiei win-win” (Anexa 7.1).

Creați la elevi obiceiul de a se duce la Masa Calmului pentru a se calma și a discuta atunci când au un conflict. Dacă spațiul este o problemă, creați un Loc al Calmului, în loc de Masă. Se poate folosi un scaun sau un fotoliu-pernă pentru acest lucru. Așezați-l într-o parte a sălii și afișați Strategia win-win și Regulile în apropiere. Așezați lângă scaun o Cutie a Calmului, care să conțină obiecte de liniștire. O idee bună ar fi să existe un panou despărțitor mobil, dacă un elev are nevoie de intimitate. Căștile pot bloca zgomotele pentru elevii care au tendința să devină suprastimulați. Îndepărtarea fizică de sursă îi poate ajuta pe elevi să se distanțeze mintal și emoțional când sunt supărați sau furioși. Desprinderea de energia din furie, tristețe sau frustrare prin strângerea în mână a unei mingi, prin ascultarea muzicii liniștitoare sau scriind în jurnal îi ajută pe elevi să învețe că ei au capacitatea de a se elibera și de a transforma emoțiile negative în mod sănătos. A le oferi locul și instrumentele pentru a face asta face ca auto-liniștirea și rezolvarea problemelor să devină intrinseci, și să nu mai fie extrinseci. Când locus of control este în interiorul copilului, îi oferim un instrument pe care îl poate folosi toată viața.

Folosirea ghidului win-win pentru soluționarea conflictelor

Copiii care știu cum să rezolve conflictele sunt mult mai puțin predispuși să aibă comportamente de bullying. Acesta este unul dintre multele motive pentru care este atât de important să-i învățăm pe elevi cum să rezolve conflictele. Scopul final este ca elevii să fie capabili să folosească „Strategia win-win” independent, atunci când au un conflict. Însă e nevoie de timp pentru a ajunge la acest nivel. Mai multe activități pot fi dedicate jocului de rol pe tema conflictelor pe care elevii le trăiesc și le raportează. Cu cât mai mult exersează prin joc de rol, cu atât li se va părea mai firesc să folosească regulile strategiei win-win pentru a soluționa propriile conflicte, în locul bătăilor, al poreclirii sau tachinării. Puteți ajuta la medierea conflictelor dintre elevi prin folosirea regulilor de aplicare a strategiei win-win. Un avertisment însă: asigurați-vă că ați discutat cu elevii aceste reguli înainte de folosirea lor ca instrument de mediere. Regulile, descrise în cele ce urmează, sunt prezentate individual în activitățile 8-12 și recapitulate ca proces în activitatea 13. 

Notă: Strategia win-win nu ar trebui folosită în cazurile de bullying. A pune un copil care este victima bullying-ului față în față cu cel care l-a victimizat poate fi copleșitor și poate cauza intimidare sau teamă. Pot fi desfășurate activități speciale pentru a învăța modalități de a gestiona situațiile de bullying.

              Medierea conflictelor elevilor  prin strategia win-win

Este bine ca medierea să se facă cu cel mult doi elevi în același timp. Dacă un conflict implică mai mult de doi elevi, încercați să-i identificați pe cei doi care sunt în centrul conflictului. Apoi, ajutați-i să înceapă să îl rezolve, urmând cele șase reguli/pași:

  1. Liniștește-te. Separat, lăsați fiecare copil să ia o pauză, să bea puțină apă sau să facă ceva fizic pentru a se elibera de tensiune. Asigurați-vă că ambii copii s-au „răcorit” complet înainte de a trece la pasul următor. Când vine vorba de conflicte, cea mai mare greșeală pe care adulții o fac este să încerce să îi facă pe copii să discute despre problemă cât ei sunt încă supărați. Când lucrurile sunt mai calme și lacrimile s-au uscat, așezați-vă împreună cu ei și treceți la pasul 2.
  2. Discutați despre conflict, în termeni de „Eu”, nu „Tu”. Spuneți elevilor că ambii vor avea ocazia de a spune ceea ce îi deranjează, dar vor trebui să se asculte reciproc cu respect, fără a se întrerupe. Apoi, cereți fiecărui copil să spună ce are pe suflet, folosind „mesaje-Eu”, nu „Tu”. De exemplu: „Sunt supărat pentru că mi-ai luat creionul fără să mi-l ceri” este mai puțin deranjant decât „Ești atât de rău! Dă-mi-l înapoi!”
  3. Ascultă și sumarizează ceea ce ai auzit. Ghidați elevii să facă asta unii pentru alții: „Ionuț, poți să repeți ideea principală a spuselor lui Marius”? Spuneți-le că „a repeta” nu înseamnă că sunt și de acord cu cele spuse, ci arată respect, duce la înțelegere și face mai ușoară rezolvarea problemei.
  4. Asumă-ți responsabilitatea pentru rolul tău în conflict. În majoritatea conflictelor, ambele persoane implicate au un anumit grad de responsabilitate. Întrebați fiecare elev „Cum ai fost tu, măcar puțin, responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat”? Rămâneți neutru în acest moment. Această parte trebuie să vină de la ei. Dacă un elev nu dorește să-și asume responsabilitatea deloc, încercați ușor să-l convingeți, spunând „E ceva, oricât de mic, ce poate ai făcut și tu”? Dacă acest pas împiedică întregul proces, treceți la următorul pas. 
  5. Găsiți o soluție convenabilă pentru fiecare dintre voi. Întrebați „Cum ați putea voi doi să rezolvați acest conflict”? sau „Ce ați putea face pentru ca asta să nu se mai întâmple din nou”? Apoi așteptați. Nu le oferiți soluții. Este important ca ei să vină cu propriile soluții. Dacă problema este una recurentă și constantă, cereți-le să scrie soluțiile la care s-au gândit.
  6. Recunoaște părțile pozitive, iartă, mulțumește sau cere-ți scuze. Întrebați „E ceva ce ați vrea să vă spuneți unul altuia”? sau „Vreți să dați mâna”? Dacă e nevoie de scuze, întrebați „Simți în sufletul tău că poți să-ți ceri scuze”? Dacă nu, cereți elevilor să ia în considerare să-și prezinte scuzele altă dată. A forța cererea scuzelor face ca gestul să nu fie unul autentic și nu e în sprijinul scopului de a se înțelege mai bine.

            La începutul procesului de soluționare a conflictelor și pe parcursul acestui proces, de câte ori este nevoie, amintiți-le elevilor regulile folosirii Strategiei win-win:

  1. Tratați-vă reciproc cu respect. Fără învinovățire și fără înjosire.
  2. Atacați problema, nu persoana.
  3. Fără limbaj corporal sau expresii faciale negative.
  4. Fiți dispuși să faceți compromisuri.
  5. Fiți cinstiți.

Activitatea 8: Stop. Respiră. Liniștește-te

Concepte abordate: responsabilitate personală; managementul furiei; autocontrol.

Scop: Activitatea 8 prezintă strategia „Stop. Respiră. Liniștește-te”, o strategie foarte puternică în managementul furiei. Aceasta consolidează Strategia win-win.

Notă: Această activitate dezvoltă și consolidează abilitățile învățate în Activitatea 4. Trebuie să fi parcurs Activitatea 4 anterior, pentru a o putea desfășura pe aceasta.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Identifica senzații corporale, emoții și gânduri pe care le au atunci când sunt furioși;
  • Învăța termenii de creier reptilian și neocortex și felul în care acestea au legătură cu furia;
  • Învăța cum să treacă de partea furioasă a creierului (creierul reptilian) și să ajungă într-un loc mai calm;
  • Înțelege că partea frontală a creierului (neocortexul) este locul puterii lor, în special atunci când apar conflicte.

Materiale:

  • Planșa „Strategia win-win de soluționare a conflictelor”, din activitatea 7;
  • Coli de flipchart și markere;
  • Un semn de „Stop”, imprimat pe o coală mare;
  • Fișa „Stop. Respiră. Liniștește-te” (Anexa 7.1)

Pregătire

              Pe o coală de flipchart, scrieți cuvintele „Stop. Respiră. Liniștește-te” pe o coloană.

Introducere

              Arătați pe Planșa „Strategia win-win de soluționare a conflictelor” pasul 1: Liniștește-te. Spuneți elevilor că astăzi le veți prezenta o strategie foarte puternică, ce îi va ajuta să se liniștească, să-și controleze furia și să-și rezolve conflictele mai pașnic.

Discuție

              Spuneți elevilor: Iată ce a spus un elev: „Uneori, reacționez fără să mă gândesc și îi rănesc pe oamenii care mă enervează. Vreau să învăț cum să-mi controlez mai bine furia.”

              Întrebați-i dacă se regăsesc în această situație. Discutați pe scurt.

              Acum, prezentați-le altă situație descrisă de un elev: „Încerc să mă îndepărtez când sunt într-un conflict, dar în interior, mă simt foarte furios, așa că nu pot.”

              Întrebați: Ce simțiți în corpul vostru atunci când vă înfuriați?

              Spuneți: Gândiți-vă unde anume simțiți furia în corp. O simțiți în inimă, făcând-o să bată mai repede? Sau în stomac? Cereți elevilor să arate spre locurile din corpul lor pe măsură ce răspund.

            Spuneți: Uneori, furia poate cauza tensiune la nivelul gâtului sau al umerilor, bătăi mai rapide ale inimii, căldură la nivelul feței, tremurul mâinilor. (Arătați fiecare dintre aceste părți ale corpului pe dumneavoastră, pe măsură ce vorbiți despre ele.) Furia este alimentată de două lucruri: ceea ce simțim în corpul nostru și gândurile care ne trec prin cap. 

            Acum, cereți elevilor să-și amintească gândurile furioase pe care le-au avut. Solicitați doi voluntari care să împărtășească restului clasei aceste gânduri.

Activitate

              Spuneți elevilor că aceste gânduri și senzații corporale vin din creierul reptilian. Arătați spre baza craniului dumneavoastră și cereți-le și lor să facă la fel. Apoi, spuneți: Creierul reptilian este acea parte care preia controlul atunci când ne înfuriem. El ne determină să reacționăm. Atunci când reacționăm, facem lucruri fără a gândi, uneori lucruri pe care le regretăm apoi. Dar mai există o parte a creierului nostru, care ne ajută să gândim clar și să alegem cum vom reacționa. Atingeți-vă fruntea și cereți și elevilor să facă la fel. Partea frontală a creierului se numește neocortex. Este locul în care se află adevărata noastră putere.

Arătați spre planșa „Stop. Respiră. Liniștește-te”. Spuneți: Când apare furia, dacă ne oprim, respirăm și ne liniștim, putem să ieșim din creierul reptilian și să intrăm în locul cu putere. Haideți să încercăm acum. 

Cereți elevilor să închidă ochii și să se gândească la un moment în care au fost furioși. Spuneți: Amintiți-vă unde anume ați simțit furia în corp. Amintiți-vă ce ați gândit. Oferiți elevilor un minut să se gândească la asta.

Apoi spuneți: Acum, imaginați-vă un semn mare și roșu pe care scrie STOP și spuneți-vă vouă înșivă, în șoaptă, STOP. (Faceți o pauză. Le puteți arăta semnul „Stop” pe care l-ați imprimat.). Respirați adânc de câteva ori. (Respirați și dumneavoastră cu ei). Simțiți cum oxigenul vă calmează corpul și mintea.

Faptul că ne oprim și respirăm ne duce din creierul reptilian la cel frontal, unde se află puterea noastră. (Cereți elevilor să arate fiecare dintre aceste părți ale creierului).

Întrebați: Ce puteți să faceți pentru a vă liniști, după ce v-ați oprit și ați respirat?

Scrieți toate sugestiile lor pe tablă.

Încheierea

Dați elevilor fișele „Stop. Respiră. Liniștește-te”. Cereți-le să le ducă acasă și să se gândească la alte lucruri pe care le pot face pentru a se calma atunci când sunt furioși – după ce se opresc și respiră. Rugați-i să-și scrie ideile în spațiul liber de pe fișă și să le aducă la următoarea activitate.

Follow-up

Acordați câteva minute pentru a discuta ideile lor de a se liniști. Alte idei apar în alte activități din programul complet.

Anexa 8.1

Stop. Respiră. Liniștește-te

  1. Stop.

Imaginează-ți un semn mare și roșu pe care scrie STOP.

Spune-ți în șoaptă „Oprește-te”.

  • Respiră

Fă câteva respirații adânci. Simte cum oxigenul îți liniștește corpul și mintea.

  • Liniștește-te.

Fă o activitate care te poate ajuta să te relaxezi.

bea puțină apădesenează ceva dă-te pe skateboard  
privește pe fereastră fă o plimbare   vorbește cu un prieten  
joacă un joc   cântă la un instrument  scrie în jurnal  
fă sport     fă aruncări la coșul de baschet  discută cu un profesor  
ascultă muzică    colorează sau pictează     citește o carte  
privește cerul    uită-te la un film   întinde-te  
vorbește cu unul dintre părinți    petrece timp cu animalul de companie 
   
   

Te-ai putea gândi a următoarele

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

Activitatea 9: Mesaje-EU

Concepte abordate: responsabilitate, colaborare, soluționarea conflictelor

Scop: Activitatea 8 prezintă mesajele-EU ca fiind o modalitate neutră, non-agresivă de a exprima ceea ce simțim sau ce ne preocupă, atunci când apar conflictele și oferă elevilor ocazia să exerseze mesajele-EU. Aceasta pune accent pe pasul 2 din Strategia win-win pentru soluționarea conflictelor, Discută din nou, începând cu „EU”, nu „Tu”.   

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Înțelege scopul, utilizarea și valoarea mesajelor-EU;
  • Înțelege că mesajele-EU sunt întotdeauna respectuoase, niciodată sarcastice sau dureroase;
  • Exersa utilizarea mesajelor-EU prin joc de rol;
  • Formula mesaje-EU pentru conflictele obișnuite;
  • Înțelege că modul în care sunt livrate mesajele-EU este la fel de important precum cuvintele care sunt transmise.

Materiale:

  • Planșa „Strategia win-win de soluționare a conflictelor” din Activitatea 7;
  • Jurnalele elevilor.

Introducere

              Arătați spre Planșa „Strategia win-win de soluționare a conflictelor”, Pasul 2: Discută din nou, începând cu „EU”, nu „tu”. Spuneți elevilor că astăzi vor învăța despre mesajele-EU – o abilitate importantă pentru rezolvarea conflictelor. Spuneți: În primul rând, să ne uităm la felul în care mulți oameni reacționează când sunt implicați într-un conflict.

Solicitați doi elevi care să vină în centrul cercului și să joace un joc de rol al unui conflict în care unul dintre ei ia un creion de la celălalt, fără să-l ceară. Cereți-le să se certe și să emită mesaje-tu. („Ai face bine să mi-l dai înapoi, că altfel…” etc).

Discuție

Acum întrebați clasa ce a determinat înrăutățirea conflictului. Pe tablă, listați motivele pe care elevii le spun. Accentuați faptul că învinuirea, poreclirea și mesajele „Tu” duc la înrăutățirea conflictelor. Spuneți elevilor că mesajele-Tu fac ca oamenii să devină defensivi – să dorească să se apere și să îi repeadă pe ceilalți.

Spuneți: Haideți să spunem ce e în mintea noastră, respectuos, fără a da vina sau a înjosi pe cineva, folosind mesaje-EU. Când începem cu „EU”, înseamnă că folosim un mesaj-EU. Mesajele-EU permit oamenilor să fie asertivi (să vorbească pentru ei), fără să dea vina sau să înjosească pe cineva. Accentuați că felul în care este transmis un mesaj-EU este la fel de important ca și cuvintele. Sarcasmul nu e niciodată în regulă. 

Întrebați elevii de ce mesajele-EU sunt mai eficiente pentru a soluționa conflictele decât mesajele-tu. (Mesajele-Tu fac ca oamenii să fie defensivi și duc la creșterea conflictului; mesajele-EU ne ajută să apunem ce e în mintea noastră respectuos, astfel putând să rezolvăm conflictele.)

Cereți elevilor să transforme următorul „mesaj-Tu” în „mesaj-EU”: „Tu te-ai băgat în fața mea. Ești rău!”

              Posibile alternative de „mesaje-EU” sunt:

  • „Eu am fost aici primul. Te rog, nu te băga în fața mea!”
  • „Nu-mi place când oamenii se bagă în fața mea. Te rog să treci în spatele meu!”
  • „Nu apreciez că cineva se bagă în fața mea. Te rog să te muți.”  

              O modalitate ușoară de a-i învăța pe elevi despre „mesajele-EU” este să le cereți să înceapă propozițiile cu „Mie nu mi-a plăcut când …”, apoi să continue, fără a învinui. De exemplu: „Mie nu mi-a plăcut când ai spus altcuiva secretul meu. Credeam că ai înțeles că asta trebuia să rămână doar între noi. Te rog să nu mai faci asta vreodată.”.

Notă despre „Mesajele-EU”: Nu e neapărată nevoie ca elevii să spună cum se simt atunci când folosesc mesajele-EU. Chiar dacă mesajele-EU includ, în mod tradițional, declararea sentimentelor („Mă simt rănit atunci când…”), mulți experți consideră acum că o formă mai neutră a mesajelor-EU este de preferat. A începe cu „Mă simt …” face ca persoana care transmite mesajul să fie vulnerabilă și deschisă către și mai multă suferință. (De exemplu, cel care primește mesajul ar putea să răspundă: „Așadar, te simți rănit. Foarte bine”!). Mesajele-EU pot să fie urmate de o cerință, așa cum arată exemplele de mai sus.

Cuvântul „tu” poate fi inclus în mesajele-EU („Nu mi-a plăcut când TU mi-ai luat creionul din mână.”). Dar nu ar trebui folosit în mod acuzator sau învinuitor.

Activitate

Grupați elevii în perechi și cereți-le să se gândească la mesaje-EU pentru scenariul următor: Prietenul tău insistă să jucați fotbal în pauze azi. Tu vrei să joci volei.

După câteva minute, cereți elevilor să citească unele mesaje-EU pe care le-au gândit.

Iată câteva exemple:

  • „Mie nu mi se pare corect că întotdeauna trebuie să jucăm fotbal. Ce zici să mai jucăm uneori și volei?”
  • „Eu chiar nu vreau să joc fotbal azi.”
  • „Mie nu-mi place deloc când tu încerci să mă obligi să joc ceva ce nu vreau să joc.”

              Cereți elevilor să prezinte câteva mesaje-eu la care s-au gândit ei. Ajutați-i să evalueze dacă mesajele-EU transmit punctul lor de vedere respectuos.

Spuneți: Atunci când folosim un mesaj-EU, nu contează doar cuvintele pe care le spunem. E și despre felul în care le spunem. Demonstrați, transmițând un mesaj-EU cu brațele încrucișate și cu o privire ostilă. Întrebați elevii ce mesaj transmite corpul și fața dumneavoastră.

Acum, cereți elevilor să se grupeze în perechi și să găsească mesaje-EU pentru scenariile următoare. (Elevii pot și ei să sugereze scenarii pentru această activitate.) Cereți-le să exerseze transmiterea mesajelor-EU în manieră asertivă și având un limbaj corporal neutru (non-agresiv). După fiecare scenariu, opriți-i și cereți câtorva dintre ei să transmită mesajele-EU pe care le-au găsit tuturor colegilor lor.

Scenariile:

  • Cineva din clasă face glume pe seama pantofilor tăi.
  • Scapi mingea în timpul unui joc și cineva din clasă îți pune o poreclă urâtă.
  • Te apropii de doi colegi în pauză și unul dintre ei spune „Tu nu ai voie să stai cu noi”.

              După fiecare mesaj-EU transmis, întrebați elevii dacă acesta a sunat ca un mesaj atât asertiv, cât și respectuos. Limbajul corporal și expresia facială a persoanei au fost neutre și respectuoase?

Încheiere

Felicitați elevii pentru efortul pe care l-au depus în a găsi mesaje-EU. Reamintiți-le să folosească acest tip de mesaje atunci când apar conflicte reale. Încurajați elevii să folosească mesajele-EU pe întreg parcursul zilei, fiind în fiecare moment conștienți de felul în care spun cuvintele. Amintiți-le că limbajul corporal, tonul vocii și expresia facială sunt la fel de importante precum cuvintele.

Follow-up

Cereți elevilor să se gândească la un conflict pe care l-au avut recent. Solicitați ca ei să se gândească la mesaje-EU pe care le-ar fi putut folosi în acel conflict. Pot să scrie unele dintre ele în jurnalele lor.

Extindere

Unul dintre cele mai importante mesaje-EU este „Eu am ceva pe suflet”. Acesta deschide ușa și permite difuzarea îngrijorărilor sau a suferințelor ascunse. Încurajați elevii să se gândească la ceva ce ar dori să discute cu un prieten sau un membru al familiei, dar nu au avut curajul să îl abordeze. Cereți elevilor să creeze un mesaj-EU pe care să-l transmită unei persoane din viața lor. Spuneți-le să exerseze transmiterea mesajului în fața oglinzii, pentru a-și observa propriul limbaj corporal și propria expresie facială. Spuneți-le să repete – sau chiar să scrie – ceea ce ar dori să spună. Apoi, sugerați-le să abordeze acea persoană, spunând „Eu am ceva pe suflet/în minte.”

Activitatea 10: Ascultarea reflexivă

Concepte abordate: rezolvarea conflictelor

Scop: Activitatea 10 prezintă ascultarea reflexivă și oferă elevilor ocazia de a o exersa. Această activitate consolidează Pasul 3: „Ascultă și parafrazează ceea ce ai auzit” din „Strategia win-win de rezolvare a conflictelor”.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Înțelege ce este ascultarea reflexivă și cum o pot folosi;
  • Exersa folosirea ascultării reflexive într-o situație non-conflictuală.

Materiale: Planșa „Strategia win-win pentru soluționarea problemelor” din Activitatea 7.

Introducere

              Cereți elevilor să dea exemple de situații în care au folosit mesajele-EU acasă sau la școală. Întrebați: Cum merge? Discutați pe scurt.

Spuneți elevilor: Dacă vrem cu adevărat să rezolvăm un conflict, felul în care ascultăm este la fel de important ca și ceea ce spunem. Atunci când cineva ne transmite un mesaj-EU, trebuie să ascultăm cu atenție și apoi să parafrazăm (să repetăm) ideea principală din ceea ce acea persoană ne-a transmis. Atunci când facem asta, arătăm că ne pasă suficient pentru a asculta, chiar dacă nu suntem de acord. A asculta e cel mai puternic lucru pe care îl putem face pentru a rezolva conflictele.

Discuție

              Acum, arătați spre Pasul 3: Ascultă și parafrazează ceea ce ai auzit din „Strategia win-win de rezolvare a conflictelor”. Întrebați: Oamenii fac asta, de obicei, atunci când au un conflict? Întrebați elevii ce sunt ei tentați să facă atunci când o altă persoană vorbește. (Mulți oameni se gândesc la ceea ce urmează să spună ei, întrerup sau se ceartă.) Discutați deschis despre ceea ce aveți dumneavoastră tendința să faceți în asemenea situații. Cu cât sunteți mai sincer, cu atât elevii vor fi și ei mai sinceri.

Activitate

Explicați că ascultarea și parafrazarea spuselor celuilalt se numește ascultare reflexivă; ascultarea reflexivă poate fi folosită oricând, nu doar în conflicte. Spuneți: Acum veți încerca să folosiți ascultarea reflexivă într-o situație neutră – una în care nu este vorba de vreun conflict. Cu cât mai mult exersați ascultarea reflexivă în conversații obișnuite, cu atât mai ușor vă va fi să o folosiți atunci când apare un conflict.      

Solicitați un voluntar care să vină în centrul cercului și să vă ajute să faceți o demonstrație. Spuneți voluntarului: „Descrie-mi ce îți place cel mai mult să faci după programul de școală.”

              Ascultați atent, stabiliți contact vizual, apoi parafrazați ceea ce a spus elevul. Puteți începe prin cuvintele „Am auzit că ai spus …” sau „Așadar, …”. Apoi, întrebați elevul dacă ați înțeles corect.

Acum, cereți elevilor să se grupeze în perechi și să stea față în față. Fiecare pereche își va desemna un Vorbitor și un Ascultător. Ascultătorul va întreba „Poți să-mi spui ce îți place cel mai mult să faci după programul de la școală?” Atenționați Vorbitorul să nu dea un răspuns foarte lung. Spuneți Ascultătorilor să asculte cu mare atenție, ca și cum nu ar mai fi nimeni în jurul lor în afara persoanei pe care o ascultă. Când Vorbitorul a terminat, cereți Ascultătorilor să parafrazeze ceea ce le-a spus Vorbitorul. Dacă Ascultătorul spune ceva greșit, Vorbitorul trebuie să repete ceea ce a spus, apoi Ascultătorul trebuie să încerce din nou.

              După unul sau două minute, cereți partenerilor să schimbe rolurile, astfel încât fiecare elev va fi atât Vorbitor, cât și Ascultător.

Încheiere

              Întrebați elevilor cum s-au simțit când cineva a ascultat cu adevărat ceea ce ei au avut de spus. Discutați. Întrebați-i cum poate ajuta ascultarea reflexivă atunci când vorbim despre rezolvarea conflictelor.

Follow-up

Cereți elevilor să practice ascultarea reflexivă pe întreg parcursul zilei; spuneți-le că veți verifica felul în care au reușit acest lucru, la următoarea activitate. Încurajați-i să încerce ascultarea reflexivă și acasă și să observe ce impact are aceasta asupra oamenilor pe care ei îi ascultă astfel.

Activitatea 11: Asumarea responsabilității în conflict

Concepte abordate: respect, responsabilitate personală, integritate, rezolvarea conflictelor.

Scop: Activitatea 11 îi ajută pe elevi să înțeleagă că, atunci când apare un conflict, de obicei  ambele persoane sunt responsabile într-un fel, iar învinovățirea celuilalt doar alimentează conflictul. Această activitate consolidează Pasul 4: Asumă-ți responsabilitatea pentru rolul tău în conflict din Strategia win-win pentru soluționarea conflictelor. 

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Analiza un conflict pe care l-au avut și vor reflecta la modul în care și ei au fost „măcar puțin” responsabili parțial pentru acesta;
  • Juca un joc de rol al unui conflict în care acuzarea și învinovățirea celuilalt împiedică rezolvarea pașnică;
  • Rejuca același conflict, dar de data asta cu asumarea responsabilității, și nu cu învinovățirea celuilalt.

Materiale:

  • Jurnalele elevilor
  • Planșa „Strategia win-win pentru soluționarea conflictelor” din Activitatea 7
  • Fișe de lucru „jurnal de responsabilitate” (Anexa 11)

Introducere

            Arătați Pasul 4: Asumă-ți responsabilitatea pentru rolul tău în conflict din Strategia win-win pentru soluționarea conflictelor. Spuneți: Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face pentru a soluționa conflictele este să ne asumăm responsabilitatea pentru partea noastră, chiar dacă am făcut ceva mărunt.

Discuție

            Pe tablă, scrieți cuvintele „învinovățire” și „asumarea responsabilității”. Întrebați: Care este diferența? Discutați, conducând elevii spre a se gândi la cât de des acuză, în loc să-și asume responsabilitatea într-un conflict.

Discutați despre cât de obișnuit este să acuzăm, în loc să ne uităm la propriul comportament și să ne asumăm responsabilitatea pentru  felul în care am fi putut și noi să contribuim la conflict. Prezentați acest dialog real între o elevă din clasa a VI-a, Alisa, și profesor (Alisa nu este numele ei real), care ilustrează ceea ce s-a spus anterior, jucând ambele roluri dumneavoastră:

Alisa: Sora mea mai mare este rea cu mine.

Profesor: Ce anume face?

Alisa: Nu mă lasă niciodată la ea în cameră, iar mie îmi place să merg acolo.

Profesor: Îi ceri voie să intri?

Alisa: Nu. Doar intru și gata.

Profesor: Și apoi ea se supără pe tine?

Alisa: Da, și mă face în toate felurile.

Profesor: De ce crezi că se supără așa de tare?

Alisa: Pentru că este rea.

Profesor: Oare faci tu ceva care o înfurie?

Alisa: Hei, nu e vina mea! Sora mea ar trebui să fie drăguță cu mine!

Profesor: Pare că dai toată vina pe ea. În ce fel ești și tu responsabilă pentru această problemă?

Alisa: Nu ar trebui să fiu responsabilă nicicum. Eu sunt mai mică. Ea e mai mare și ar trebui să știe mai bine.

            Întrebați elevii dacă se pot vedea pe ei oriunde în povestea Alisei. Discutați. Evidențiați faptul că Alisa evită să-și asume responsabilitatea pentru faptul că intră în camera surorii ei fără permisiunea acesteia, apoi încearcă să fixeze întreaga vină pe sora ei, cu scuza că ea este mai mică. Întrebați: Ați găsit vreodată scuze pentru ceva ce nu ar fi trebuit să faceți? Cereți exemple. Aproape toți facem asta la un moment dat, așa că împărtășiți elevilor o situație în care și dumneavoastră ați dat vina pe alții în loc să vă asumați responsabilitatea.

Cereți elevilor să se gândească la un conflict în care cealaltă persoană a dat vina pe ei și a refuzat să-și asume responsabilitatea pentru ceva din ceea ce a mers prost. Discutați câteva exemple, amintindu-le elevilor să nu dea nume reale și să nu se refere la nimeni din clasă. Întrebați-i cum s-au simțit când s-a dat vina pe ei. Întrebați: Învinovățirea a făcut ca acel conflict să se rezolve, sau l-a înrăutățit?

Spuneți: Acum gândiți-vă la un conflict în care voi ați dat vina pe alții. Solicitați câteva exemple. Întrebați elevii dacă învinovățirea celeilalte persoane a făcut ca acel conflict să se rezolve sau l-a înrăutățit. Ajutați elevii să înțeleagă că a da vina pe cineva face ca acele conflicte să se amplifice – să fie mai mari și mai rele – și îi împiedică în a le soluționa.

Acum, oferiți elevilor un moment în care să se gândească la un conflict pe care l-au avut recent. Spuneți: În aproape toate conflictele, ambele persoane sunt responsabile într-un fel. Puteți să vă gândiți cum se poate să fi fost voi parțial responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat? Dați un exemplu din viața dumneavoastră, pentru a-i ajuta pe elevi să se deschidă și să vorbească despre conflictele lor. Spuneți elevilor că asumarea responsabilității este un act de curaj, unul care îi va ajuta să rezolve mai bine orice conflict care ar putea să apară pe viitor. Spuneți: Faptul că ne asumăm responsabilitatea pentru partea noastră de vină într-un conflict ar putea să îi dea și celuilalt curajul că facă la fel.

Activitate

            Solicitați doi elevi voluntari care vor juca un joc de rol cu următorul conflict, într-un mod negativ. Cereți-le să folosească mesaje-tu, să dea vina unul pe celălalt și să refuze să-și asume responsabilitatea pentru partea lor de vină:

Cătălin și Ionuț au lucrat împreună la un proiect pentru școală. Tocmai l-au primit înapoi corectat și au aflat că au primit nota șapte, pentru că o parte importantă din proiect a fost lăsată pe dinafară.

Când jocul de rol e terminat, cereți celorlalți din clasă să spună ce a făcut ca acest conflict să crească. Întrebați fiecare voluntar cum s-a simțit când a fost învinovățit. Acum rugați-i să joace din nou același joc de rol, dar de data asta fiecare să își asume responsabilitatea pentru ceea ce a făcut, chiar dacă e ceva mărunt.

Încheiere

Întrebați elevii: Care joc de rol a ieșit mai bine? De ce? Întrebați-i cum ne ajută faptul că ne asumăm responsabilitatea în a ne rezolva conflictele.

Follow-up

            Cereți elevilor să țină un „Jurnal al responsabilității” pentru următoarea săptămână. Oferiți-le câteva copii ale Anexei 11, pentru a putea exersa asumarea responsabilității pentru rolul lor în conflicte.

Anexa 11

Jurnalul responsabilității

Asumarea responsabilității îi ajută pe oameni să își asume responsabilitatea. Folosește această fișă pentru a te ajuta să îți asumi responsabilitatea pentru partea ta de contribuție într-un conflict.

Un conflict pe care l-am avut: (Descrie pe scurt ce s-a întâmplat în conflict)

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Se poate să fi fost și eu, măcar puțin, responsabil? Descrie.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce aș fi putut să fac altfel?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

Activitatea 12: Soluții pentru conflicte

Concepte abordate: respect, responsabilitate personală, rezolvarea conflictelor.

Scop: Activitatea 12 îi ajută pe elevi să înțeleagă că orice conflict poate avea mai multe soluții, și că dacă sunt hotărâți să rezolve conflictele, pot să găsească o soluție corectă. Această activitate consolidează Pașii 5 și 6: Găsește o soluție care să fie corectă pentru fiecare dintre voi și Recunoaște părțile bune, iartă, mulțumește și cere-ți scuze.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Lucra împreună cu un partener pentru a găsi soluții corecte pentru conflicte;
  • Accepta că toate conflictele pot avea o gamă largă de soluții posibile.

Materiale:

  • Planșa „Strategia win-win pentru soluționarea conflictelor” din Activitatea 7.
  • Jurnalele elevilor.

Introducere

            Spuneți elevilor că orice conflict are mai multe soluții. Arătați Pasul 5: Găsește o soluție care să fie corectă pentru fiecare dintre voi. Spuneți: Azi vom exersa găsirea unor soluții posibile pentru conflicte.

Discuție

            Întrebați: Câți dintre voi aveți conflicte cu alții pornind de la cine are dreptate și cine greșește? Permiteți elevilor să ridice mâna. Spuneți-le că le veți prezenta o poveste despre doi elevi din clasa a VI-a a căror prietenie e pe cale să se termine din cauza asta. Citiți-le următoarea întâmplare:

            Tudor și Ștefan mereu au conflicte pornind de la care dintre ei are dreptate și care greșește, și ajung să își piardă răbdarea unul cu altul. Azi s-a întâmplat din nou. Tudor spune că o carte pe care au citit-o în clasă e complet inutilă; Ștefan crede că e chiar interesantă. Încep să se certe în privința punctelor de vedere diferite, fiecare încercând să demonstreze că celălalt greșește. Ca de obicei, ambii ajung să plece unul de lângă altul furioși și frustrați.

Activitate

            Cereți elevilor să joace un joc de rol cu conflictul dintre Tudor și Ștefan. Apoi, întrebați clasa: Ce posibile soluții vedeți pentru acest conflict etern? Scrieți pe tablă soluțiile pe care le spun elevii, sub titlul „BRAINSTORMING: Soluții la conflicte”. Exemple de soluții:

  • Să se pună de acord cu renunțarea la subiect și să facă altceva atunci când apar dezacorduri între ei.
  • Să se abțină să discute despre lucruri pe care nu le văd cu ochii lor – să se pună de acord să nu vorbească despre ele.
  • Să fie de acord să se asculte reciproc și să încerce să înțeleagă fiecare punctul de vedere al celuilalt.
  • Când nu sunt de acord într-o privință, să folosească una din frazele: „Ai dreptul să ai o opinie a ta”, „Eu văd lucrurile altfel, dar e ok.” „Deși nu sunt de acord, îți respect dreptul de a vedea lucrurile într-un mod diferit.”

            Cereți elevilor să își găsească un partener, să discute și să scrie în jurnalele lor cel puțin cinci soluții posibile pentru următorul conflict:

Ana și Teo merg la școală împreună în fiecare zi. Teo e întotdeauna punctual, dar Ana nu e niciodată, astfel că ei ajung adesea să întârzie la școală. Azi, Ana întârzie din nou.

Încheiere

            Cereți elevilor să prezinte tuturor soluțiile la care s-au gândit. Scrieți sugestiile lor pe tablă. Arătați-le din nou Pasul 5: Găsește o soluție care să fie corectă pentru fiecare dintre voi.

Apoi, treceți la Pasul 6 din Strategia win-win de soluționare a conflictelor: Recunoaște părțile bune, iartă, mulțumește sau cere-ți scuze. În perechi, elevii vor sta față în față, vor spune care dintre soluții li se pare cea mai potrivită și își vor imagina că tocmai au rezolvat conflictul. Acum, ei vor recunoaște ce are celălalt pozitiv, se vor ierta, își vor mulțumi sau își vor cere scuze unul altuia. Exemple de recunoaștere a părților bune: „Mă bucur că suntem încă prieteni.” Sau „Apreciez felul în care m-ai ascultat când am vorbit.” Scuzele trebuie să fie sincere și din partea celui care le cere, și din partea celui care le oferă.

Follow-up

            Cereți elevilor să scrie în jurnale sau să discute cu o persoană de încredere despre un conflict pe care îl au în viața lor și să se gândească la posibile soluții. Cereți-le să discute cu persoana cu care au conflictul, să se gândească împreună la soluții și să decidă care dintre acestea este corectă pentru amândoi.

Extindere

            Păstrați în sala de clasă o Cutie pentru Întrebări. Dacă elevii au conflicte pentru care nu pot găsi soluții, pot să scrie despre acestea și să pună biletul în cutie. De câteva ori pe săptămână, puneți un elev să selecteze la întâmplare un conflict din cutie, să se așeze alături de persoana care a scris biletul și să se gândească împreună la soluții.

Activitatea 13: Strategia win-win de soluționare a conflictelor

Concepte abordate: respect, responsabilitate personală, rezolvarea conflictelor

Scop: Activitatea 13 reia strategia win-win și permite elevilor să exerseze aplicarea ei prin joc de rol. Activitatea se bazează pe aptitudinile și deprinderile din activitățile 8, 9, 10, 11 și 12. Este necesar să fi desfășurat aceste activități înainte de a o desfășura pe aceasta.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Juca un joc de rol despre un conflict în „vechiul mod” – negativ;
  • Juca un joc de rol folosind Strategia win-win;
  • Înțelege că e posibil să rezolve conflictele mai pașnic atunci când folosesc Strategia win-win.

Materiale:

  • Strategia win-win pentru soluționarea conflictelor” și „Regulile folosirii strategiei win-win” (Anexa 7.1).
  • Coli de flipchart și markere.

Pregătire

            Cereți elevilor să aducă Fișele „Strategia win-win pentru soluționarea conflictelor” și „Regulile folosirii strategiei win-win” (Anexa 7.1), distribuite lor în Activitatea 7.

Introducere și discuții

            Întrebați elevii cum au folosit „Strategia win-win pentru soluționarea conflictelor”, despre care au învățat în ultimele șase activități. Discutați. Fiți pregătiți ca unii elevi să se plângă despre provocările pe care le-au întâmpinat. Accentuați că acestea sunt firești. După mai mult exercițiu și joc de rol, folosirea acestei strategii va începe să pară mai firească.

Activitate

            Solicitați doi voluntari care să joace un joc de rol pe tema unui conflict. Puteți lăsa elevii să aleagă un conflict desul de des întâlnit și să îl joace pe acela sau le puteți da următoarea idee: Persoana X a spus tuturor un secret pe care Persoana Y dorea să-l țină doar pentru ea.

În primul rând, cereți elevilor să joace în mod negativ, nu să folosească Strategia win-win. Înainte de a începe, pregătiți ceilalți elevi să observe ce anume din ceea ce fac protagoniștii amplifică acel conflict. După jocul de rol, întrebați: Ce a făcut ca acest conflict să fie mai mare?

Direcționați atenția elevilor spre Planșa „Strategia win-win de soluționare a conflictelor”. Alegeți câțiva elevi care să citească fiecare regulă cu voce tare. Explicați tot ceea ce necesită clarificare. Acum, cereți voluntarilor să reia jocul de rol, de data aceasta folosind regulile și pașii:

1. Spuneți voluntarilor să înceapă prin a se liniști (să respire adânc de câteva ori, să bea puțină apă, să se îndepărteze pentru câteva momente etc.)

După ce ei s-au liniștit, conduceți-i prin următorii pași:

2. și 3. Cereți voluntarilor să își spună, pe rând, fiecare ceea ce îl deranjează, folosind mesaje-EU, nu mesaje-Tu. Când o persoană transmite un mesaj-EU, cealaltă trebuie să asculte și să parafrazeze ceea ce i s-a spus: „Deci, tu spui că …”

  1. Întrebați fiecare voluntar cum ar fi putut să fie măcar puțin responsabil pentru conflict.
  2. Cereți voluntarilor să găsească împreună câteva soluții, apoi să se pună de acord cu una. Cereți sugestii și celorlalți elevi din clasă.
  3. Cereți celor doi voluntari fie să recunoască părțile bune ale celuilalt, să ierte, să mulțumească sau să-și ceară scuze unul altuia. Nu îi forțați să își ceară scuze dacă nu sunt pregătiți. Scuzele forțate nu sunt eficiente. Cereți clasei să spună de ce conflictul s-a terminat mai bine atunci când voluntarii au folosit strategia win-win. Discutați.

Încheiere

            Încheiați activitatea prin a-i felicita pe elevii dumneavoastră pentru deschiderea pentru schimbare și pentru felul respectuos, reflexiv de a asculta. Ridicați sau arătați globul și reamintiți-le că, de fiecare dată când ei încearcă să-și rezolve conflictele respectuos, își fac partea lor de datorie pentru ca lumea să fie puțin mai pașnică.

Follow-up

            Verificați din când în când cu elevii felul în care se descurcă pe măsură ce folosesc Strategia win-win. Desfășurați activități de reamintire a strategiei, referindu-vă la activitățile 8-13, în funcție de nevoi.

Extindere

            Cereți elevilor să creeze un slogan în versuri sau o încurajare despre cum se folosește Strategia win-win sau o bandă desenată care să conțină oameni care își rezolvă conflictele folosind Strategia win-win de soluționare a conflictelor.

Activitatea 14: Treci în cerc

Concepte abordate: respect reciproc, colaborare, acceptare, empatie.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Experimenta o situație de bullying social (excludere din grup), în context controlat, sub formă de joc;
  • Conștientiza și consolida empatia față de copiii care pot fi excluși sau agresați.

Materiale: –––––

PREGĂTIRE

Spațiu suficient în clasă pentru ca toți participanții să se poată mișca liber. Dacă este posibil, activitatea se poate desfășura în are liber, în curtea școlii.

Introducere și activitate

• Găsiți unul sau mai mulți voluntari dispuși să părăsească clasa o vreme.

• Dați instrucțiuni restului grupului/clasei în timp ce voluntarul este afară: Elevii trebuie să se țină de mână și să formeze un cerc închis. Odată ce voluntarul revine, sarcina lor este să se țină de mâini strâns și să nu îl/o lase în cerc în niciun fel, decât dacă el/ea le cere explicit acest lucru.

• Cereți-i voluntarului să revină și dați instrucțiunea: „Acum ai sarcina de a intra în cerc, găsindu-ți propria cale. Ești liber să încerci orice, prin orice mijloace, dar să reușești să intri în cerc”.

• Lăsați elevii să joace jocul o vreme, având grijă ca nimeni să nu fie rănit.

• Jocul se încheie atunci când voluntarul reușește să intre în cerc.

• Dacă voluntarul nu reușește să intre în cerc după câteva încercări, opriți jocul.

Discuții

Invitați elevii să vorbească despre cum s-au simțit în timpul jocului. Cereți-i întâi primului voluntar și apoi celorlalți elevi.

DE REFLECTAT!

Alegeți/adaptați în mod flexibil din următoarele întrebări:

Pentru voluntar/intrus:

• Cum a fost pentru tine să fii exclus din grup?

• La ce strategii te-ai gândit ca să intri în cerc?

• Cum s-a comportat grupul? Te-a ajutat cineva din cerc?

• Ce a funcționat în final? Cum te simți acum?

Pentru grup:

• Cum te-ai simțit să faci parte din grup?

• Ce ai simțit pentru cineva care a fost exclus?

• Cum a făcut față respectării/încălcării instrucțiunilor?

• Cum te simți acum?

SFATURI

• Folosiți această activitate într-un grup/clasă în care s-a stabilit un nivel de încredere bun.

• Rezervați suficient timp pentru a reflecta la sentimentele elevilor astfel ca toți să aibă șansa de a împărtăși și de a fi ascultați.

• Încurajați-i pe elevi să discute similitudinile dintre sentimentele pe care le-au împărtășit și cele ale copilului care poate fi exclus și/sau agresat.

• Faceți referire la sentimentele majorității într-un grup/clasă, unde are loc bullying-ul și discutați posibilele moduri de a acționa și de a rezolva situația într-un mod constructiv și nedăunător. Numiți-le și discutați despre sentimentele pe care atât victima cât și grupul le poate avea într-o situație reală într-o sesiune ulterioară.

SURSĂ

Pe baza experienței de formare a „Linka detskej istoty” (LDI) (www.ldi.sk)

Activitatea 15: Violența pe bază de gen și bullying-ul în școală

Concepte abordate: respect reciproc, empatie, soluționarea conflictelor.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Înțelege mai bine bullying-ul în școală;
  • dezvolta înțelegerea bullying-ului în baza genului și legăturile dintre dezechilibru de putere/abuz și VBG/bullying;
  • înțelege impactul abuzului, dezvolta empatie față de victime și contesta atitudinile și comportamentele colegilor care susțin VBG/bullying în școală.

Materiale: Materiale cu scenarii – selectați și adaptați din Fișa de lucru (Anexa 15), flipchart și hârtie pentru flipchart, marker.

Introducere și activitate

• Împărțiți clasa în grupuri (de preferat mixte) de 4-6 elevi așezați în cercuri mici.

• Dați câte un scenariu diferit fiecărui grup și cereți-le să citească și să discute întrebările în  cadrul grupului timp de 10 minute.

• Reveniți la grupul mare și cereți fiecărui grup să facă un rezumat scurt al scenariului și al discuției din grup.

• Discutați scenariile cu întregul grup, folosind întrebările de mai jos.

Discuții

• La ce tipuri de violență (ex. izolare, amenințări, violență fizică) au fost supuse personajele? Vă rog să oferiți exemple.

• De ce au fost personajele supuse la așa ceva? Dacă grupul nu menționează, sugerați-le: sprijin din partea semenilor, ierarhii de putere, acuzarea victimei, bullying drept comportament „acceptabil” sau „normal”, „doar o glumă”, lipsa de intervenție a profesorilor, etc.

• Au fost acestea tipuri de bullying? De ce?

• Ce au încercat „făptașii” să obțină prin comportamentul lor?

• Ce relații de putere ați observat? Cine are putere și de ce?

• Ce ar fi trebui să facă personajul abuzat? Ce ar putea să îl împiedice să vorbească sau să facă ceva?

• Dacă ați fi prietenul lui, cum l-ați sfătui să procedeze? Cum l-ați ajuta?

SFATURI

Aveți grijă că elevilor adesea le este greu să recunoască formele de violență care nu este fizică. De asemenea, ei pot crede că abuzul psihologic are consecințe negative minime pentru victime. Cel mai important lucru de învățat din această activitate este faptul că bullying-ul nu apare niciodată din vina victimei.

Încheiere

Cereți-le elevilor să indice un lucru pe care l-au învățat din scenarii.

Câteva mesaje de reținut:

• Bullying-ul este frecvent întâlnit în școală. Asta nu înseamnă că este în regulă.

• Bullying-ul pe bază de gen este incredibil de dureros pentru victime, atât fete cât și băieți. Victimele nu provoacă violența prin comportamentul/aspectul lor.

• Agresorii adesea nu au alte moduri de a face față emoțiilor lor contradictorii. Comportamentul lor violent poate fi un semnal că acești elevi trec prin dificultăți și „strigă” după ajutor prin comportamentul lor problematic.

• Violența se oprește doar cu o intervenție. Tăcerea, imparțialitatea și negarea doar perpetuează problema și nu întrerupe ciclul violenței/bullying-ului.

SURSĂ

Adaptat după “Youth 4 Youth- Empowering young people in preventing gender-based violence through peer education” © 2012, Mediterranean Institute of Gender Studies – Disponibil online la: http://www.medinstgenderstudies.org/wp-content/uploads/Y4Y-Manual_digital_v12.pdf.

Anexa 15

FIȘA DE LUCRU: SCENARII DE BULLYING ÎN ȘCOALĂ

SCENARIUL 1 MARIA

            Maria este nouă la noi în clasă. Știți că se simte singură și își dorește mult să-și facă prieteni. O altă fată o întreabă dacă poate împrumuta telefonul ei mobil pentru a-și suna părinții. Mai târziu o vedeți pe fată ținând telefonul Mariei și râzând cu un grup de elevi pe hol. Când întrebi ce s-a întâmplat, fata explică faptul că a folosit telefonul Mariei pentru a publica un mesaj pe peretele ei de FB: „Contactați-mă pentru săruturi gratuite”. Ea îți arată că există deja câteva răspunsuri explicite la text din partea unor băieți care îi cer să se întâlnească cu ei. Toți elevii din grup glumesc spunând că Maria „acum chiar este populară.”

1. Cum credeți că au făcut-o colegii ei pe Maria să se simtă?

2. Cum vi se pare comportamentul fetei? Ce încerca ea să obțină?

3. Cum vi se pare comportamentul celorlalți implicați (elevii care râdeau și băieții care au răspuns la mesaj)? Ce încercau să obțină?

4. Ați defini experiența Mariei drept bullying? Dacă da, a fost comportamentul abuziv experimentat de Maria pe bază de gen?

5. Ce credeți că ar trebui să facă Maria acum?

6. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena Mariei?

7. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena fetei care a luat telefonul Mariei?

SCENARIUL 2 PETRU

            Petru este un elev strălucit din clasa voastră. Alți elevi îi cer tema pentru a o copia, dar el refuză întotdeauna. El are astm și acest lucru face ca să fie dificil pentru el să participe la activități sportive. Recent, l-ai văzut având un atac de astm în timp ce juca fotbal. Colegii lui de echipă glumesc pe seama lui în fiecare zi și îl numesc „cârpă”’. Unul dintre băieți l-a îmbrâncit și a căzut în genunchi în noroi și i-a făcut o poză cu telefonul mobil. Mai târziu, același băiat vă cere să vă uitați la pagina lui de Facebook. Încărcase fotografia cu Petru, cu titlul „Așa arată eșecul”. V-a spus că unii dintre elevi din clasă deja au dat „like” fotografiei. V-a cerut să spuneți cât mai multor oameni să dea „like” fotografiei.

1. Cum credeți că l-au făcut colegii lui pe Petru să se simtă?

2. Cum vi se pare comportamentul băiatului? Ce încerca el să obțină?

3. Cum vi se pare comportamentul celorlalți oameni implicați (toți cei care l-au făcut pe Petru „cârpă” și care au dat „like” la fotografia de pe Facebook)? Ce încercau să obțină?

4. Ați defini experiența lui Petru drept bullying?

5. Ce credeți că ar trebui să facă Petru acum?

6. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena lui Petru?

7. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena băiatului?

SCENARIUL 3 ERIC

            Eric este cu voi în aceeași clasă. O altă colegă, Laura, îi cere o întâlnire dar el nu a fost interesat. De atunci, Laura și prietenele ei râd de el de fiecare dată când trec pe lângă ele. L-au întrebat cu voce tare dacă „preferă băieții în locul fetelor”, astfel încât toată lumea să le audă. Unii dintre profesori le-au auzit și ei spunând acest lucru, dar au ignorat comentariile. O săptămâna mai târziu, Laura și prietenele ei au lăsat broșuri despre drepturile homosexualilor și organizații de sprijin pe banca lui Eric.

1. Cum credeți că l-au făcut pe Eric să se simtă Laura și prietenele ei?

2. Cum vi se pare comportamentul Laurei? Ce încerca ea să obțină?

3. Cum vi se pare comportamentul prietenelor Laurei și al profesorilor care au ignorat comentariul? Ce încercau să obțină?

4. Ați defini experiența lui Eric drept bullying sau violență în baza genului? Dacă da, a fost comportamentul abuziv experimentat de Eric pe bază de gen?

5. Ce credeți că ar trebui să facă Eric acum?

6. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena lui Eric?

7. Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena Laurei?

PARTEA A II-A A PROGRAMULUI ANTIBULLYING

Gestionarea bullying-ului

Ce poți să faci când apare bullying-ul?

Activitățile care urmează îți oferă metode de a-i ajuta pe elevi să recunoască bullying-ul și să răspundă la acesta în moduri sănătoase și asertive. Definim bullying atunci când o persoană sau un grup se angajează în mod intenționat în acțiuni, de obicei repetate în timp, destinate să dăuneze altcuiva emoțional sau fizic și arată putere asupra persoanei.

Activitățile includ o serie de strategii pentru a ajuta copiii care sunt agresați, o strategie cheie fiind dezvoltarea unei culturi a luării de poziție. Acest lucru este deosebit de critic, având în vedere că în 57% din cazuri, bullying-ul se oprește în mai puțin de zece secunde atunci când colegii intervin în numele copil care este agresat (Bullying.org, 2010).

Activitățile din această secțiune îi ajută pe elevi să definească și să recunoască bullying-ul, să răspundă la bullying dacă sunt vizați, să intervină dacă asistă la bullying, și să discute și să joace „povești reale de bullying” din perspectiva tuturor elevilor implicați. Veți găsi, de asemenea, sprijin pentru a ajuta copiii care sunt țintele bullying-ului să oprească acest lucru și pentru promovarea și consolidarea empatiei și a conștiinței puternice în toți elevii.

1. Ce este bullying-ul?

2. Întrebări despre bullying

3. Ce să faci dacă ești victima bullying-ului

4. Ajută-te să faci față bullying-ului

5. Dacă ești agresor

6. Întărește-te din interior spre exterior

7. Reprogramează-ți creierul

8. Proiecte de prevenție a bullying-ului

              Rolul tău când se întâmplă bullying-ul

Dacă cunoașteți pe cineva din clasa voastră care înfăptuiește bullying cu un prieten sau coleg de clasă, vorbiți mai întâi cu copilul care este victima bullying-ului. Elevii care au fost victime ale bullying-ului trebuie să știe că au dreptul de a fi în siguranță și că vrei să-i ajuți. Dacă un prieten a fost agresorul, amintiți-i că acei copii care își rănesc prietenii  nu sunt prieteni adevărați, și că alegerea înțeleaptă ar putea fi să stea cu altcineva – cineva care îl tratează cu respect. Ajutați un elev în această situație să-și facă un nou prieten. Apoi vorbiți cu copilul care agresează. Spuneți-i acestui elev că ați aflat despre ceea ce s-a întâmplat și că nimeni nu are vreodată dreptul de a face rău altor persoane, chiar dacă elevul este rănit sau furios. Aplicați o consecința în cazul în care a existat agresiune fizică în sala de clasă, și urmăriți cu alți angajați ai școlii despre consecințele bullying-ului în afara sălii de clasă. Oferiți-vă să ajutați elevul să oprească bullying-ul și găsiți modalități de a se înțelege mai bine cu alți elevi. Alertați alte persoane din  școală prezente, în general, în timpul prânzului, pauzelor sau în alte activități.

Asigurați-vă că informați directorul sau alt funcționar desemnat al școlii despre situație, astfel încât toți elevii implicați să poată primi intervenție și sprijin potrivit. Dacă credeți că elevul care agresează se confruntă cu agresiune fizică la domiciliu, urmați procedurile de raportare ale școlii dumneavoastră și de sprijin pentru elevi.

Activitatea 1: Ce este bullying-ul?

Concepte abordate: stimă de sine, curaj, compasiune, bunătate, responsabilitate personală. 

Scop: Activitatea 1 definește bullying-ul și îi ajută pe elevi să înțeleagă că bullying-ul este dăunător pentru toți cei implicați, inclusiv pentru cei care asistă când acesta se petrece.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • învăța semnificația termenului bullying;
  • afla mai multe despre cele trei roluri din ciclul bullying-ului;
  • reflecta asupra impactului dăunător al bullying-ului asupra tuturor celor implicați. 

Materiale: 

  • coli de flipchart și markere:
  • fișă de lucru „Adevărul despre bullying” (Anexa 1);
  • coli albe pentru fiecare elev:
  • o cutie mică (sau alt recipient) cu capac, cu o etichetă „Cutia pentru întrebări”.

Pregătire

              Pe o coală de flipchart, scrieți titlul „Dacă ești victimă a bullying-ului: Ce să faci și Ce să nu faci”. Scrieți următoarele puncte-cheie din fișa de lucru:

CE SĂ FACI:

  • Îndepărtează-te dacă nu te simți în siguranță.
  • Spune unui adult.
  • Alătură-te unor prieteni.
  • Ia atitudine pentru tine.

CE SĂ NU FACI:

  • Să te implici fizic.
  • Să ameninți sau să poreclești cealaltă persoană.
  • Să plângi în fața celui care te agresează prin bullying.
  • Să ignori bullying-ul, sperând că se va opri.

Introducere

              Întrebați elevii dacă cred că bullying-ul se întâmplă mult în școala sau cartierul lor. Întrebați elevii cum au fost afectați personal de bullying. Discutați, dar nu-i forțați pe elevi să dezvăluie dacă au fost sau sunt victime ale bullying-ului. Copii care sunt victime uneori se simt rușinați de asta, așa că intrați cu atenție în această discuție. Spuneți-le că bullying-ul este întotdeauna dăunător și nu este niciodată în regulă să fie săvârșit.

Spuneți elevilor că vor învăța modalități de a face față bullying-ului, dar mai întâi veți discuta niște date despre el.

Activitate și discuție

              Dați-le fișele de lucru „Adevărul despre bullying”. Explicați-le că le veți pune niște întrebări și că ei pot găsi răspunsurile pe fișele lor. Consultați propria copie a fișei de lucru pe măsură ce întrebați și discutați următoarele:

Ce este bullying-ul?

Cereți cuiva să citească definiția de pe fișă. Discutați pe scurt exemple de bullying. Reiterați diferența dintre tachinare și bullying. Tachinarea nu are ca scop a avea putere asupra altei persoane. Poate fi enervantă și supărătoare, dar poate fi făcută și în joacă uneori. Bullying-ul nu este niciodată o joacă și întotdeauna rănește.

Întrebați: Care este procentul din sondajul prezentat care spune că bullying-ul are loc des, tot timpul sau zilnic? Cât de des vedeți voi că se petrece bullying-ul?

Care sunt cele trei roluri în bullying? Întrebați elevii dacă ei știu ce e acela martor (cineva care stă și vede că se petrece bullying-ul). Martorii observă, dar nu încearcă să ajute. Martorii pot să înrăutățească bullying-ul, doar pentru că reprezintă publicul, chiar dacă e format dintr-o singură persoană.

Notă: Uneori, elevii se vor grăbi să eticheteze comportamente mai puțin agresiv ca fiind bullying. Clarificați că dacă cineva te lasă pe dinafară din când în când sau îți pune o poreclă, asta nu se califică drept bullying. Dar dacă cineva este cu adevărat crud cu tine, și te tratează în acest fel de multe ori, asta e bullying.

Pe cine rănește bullying-ul? Răspunsul este: pe toată lumea – victima, agresorul și martorii. Întrebați elevii de ce cred că este așa. Puteți întreba: Cum îi rănește bullying-ul pe cei care sunt victime? Cum îi rănește pe cei care asistă când se întâmplă? Cum îi rănește pe cei care fac bullying-ul? Ajutați elevii să înțeleagă că bullying-ul creează o atmosferă de teamă, pericol, de nesiguranță.

Întrebați elevii cum se simt când văd că cineva este victima bullying-ului. Amintiți-le faptul că martorii adesea se simt vinovați și speriați.

Ce se întâmplă adesea cu 25% dintre elevii care înfăptuiesc bullying-ul? Explicați că acei copii care dezvoltă un model de bullying pot să descopere că e greu să spargă acest tipar, pe măsură ce cresc. Rezultatele pot fi comportamente de încălcare a legii, cum ar fi hărțuire, atac și vandalism.

Întrebați elevii care e cel mai important rol pe care ei îl pot avea dacă văd că se petrece bullying-ul (rolul de a interveni). De asemenea, întrebați ce poate face o persoană care asistă pentru copiii care sunt victime (să intervină pentru a opri bullying-ul). Spuneți-le că veți relua aceste lucruri, pentru a-i ajuta să fie persoane care intervin în activitățile care urmează.

Întrebați elevii: Ce credeți că puteți face pentru a ajuta să se încheie ciclul de bullying? (Să nu facă bullying cu alții, să intervină pentru copiii care sunt victime ale bullying-ului, să ceară ajutor dacă ei sau alții sunt victime ale bullying-ului).

Pe scurt, revedeți fișa „Dacă ești victima bullying-ului: Ce să faci și Ce să nu faci”, referindu-vă și la fișa de elaborare și clarificare. Spuneți elevilor că în activitățile ce urmează vor învăța mai multe despre cum să intervină pentru ei și pentru alții atunci când se petrece bullying-ul.

Încheiere

              Dați-le coli de hârtie și cereți-le să scrie „Întrebări/comentarii despre bullying” ca titlu. Spuneți-le să ia colile acasă și să noteze orice întrebare sau comentariu au despre bullying.

Arătați-le „Cutia cu întrebări”. Explicați-le că vor aduce întrebările și comentariile la școală și le vor pune, împăturite, în Cutia cu întrebări. Spuneți-le că veți citi toate fișele și accentuați că nu trebuie să își scrie numele pe hârtie; totuși, dacă își doresc o discuție individuală cu dvs., trebuie să își scrie numele.

Follow-up

              Citiți mereu întrebările din Cutie și selectați-le pe cele pe care le puteți discuta în clasă. De asemenea, urmăriți elevii care au nevoie personal de ajutor. Această activitate poate scoate la iveală sentimente dureroase pentru unii dintre ei. Dacă e cazul, respectați confidențialitatea. Dacă întâlniți situații dificile, discutați cu dirigintele, directorul sau părinții elevilor.

Anexa 1

ADEVĂRUL DESPRE BULLYING

              Într-un studiu la care au participat peste 2100 de elevi, 44% (963 elevi) au spus că bullying-ul se petrece des, zilnic sau tot timpul (la școală sau altundeva).

Ce este bullying-ul?

              Bullying: când o persoană sau un grup de persoane se angajează în mod intenționat în acțiuni destinate să rănească pe altcineva emoțional sau fizic și să arate putere asupra celeilalte persoane.

            Bullying-ul constă adesea într-o serie de comportamente crude, repetate în timp. Poate să includă oricare din următoarele:

  • Rănirea fizică a cuiva
  • Tachinare cu cruzime
  • Amenințări dăunătoare
  • Răspândirea de zvonuri răutăcioase
  • Apeluri telefonice răutăcioase, mesaje, bilețele sau email-uri
  • Poreclirea cu cruzime, înjosirea, unele gesturi
  • Excluderea repetată a cuiva și convingerea altor persoane să facă la fel.

Trei roluri în bullying

  • agresorul
  • victima
  • martorul (martorii) – care privesc actele de bullying

Bullying-ul rănește pe toată lumea

Bullying-ul nu rănește doar victima, ci și pe cei care privesc când acesta se petrece (martorii) și chiar și pe agresori. De fapt, 25% din copiii care înfăptuiesc bullying-ul din nou și din nou vor avea la un moment dat probleme cu legea.

https://lh3.googleusercontent.com/pznrFH1cKL7F5vDBsZ4EER9a9pBeqBA556SNCrwmKTxMu6kmwqBLnq19GpbOdDx_zZncYH64Bsx06VvD7DN5d1w5o_xCCoFkvEU1D3gH7hF--oYqwl9d_qmuV6VWZU801-gJoApKgqnQMTttVw

“Do’s” and “Don’ts” adaptate după “Together We Can Be Bully Free: A Mini-Guide for Elementary School Students” de Allan L. Beane, Ph.D., © 2004, folosit cu permisiunea Free Spirit Publishing; statistici raportate în Studiul Despre Conflicte (Survey About Conflicts); din No Kidding About Bullying de Naomi Drew, M.A., copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com. Această pagină poate fi reprodusă doar pentru elevi, clase sau grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați  www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

ADEVĂRUL DESPRE BULLYING (continuare)

Dacă ești victima bullying-ului: Ce să facă și ce să nu faci

Dacă cineva îți face bullying?

CE SĂ FACI

  • Îndepărtează-te dacă nu te simți în siguranță. Mergi (sau aleargă) departe cât de repede poți.
  • Spune unui adult ce se întâmplă. Dacă spui, nu înseamnă că pârăști – te va ajuta să rămâi în siguranță. Spune adultului unde și când s-a întâmplat, ce s-a întâmplat și cine l-a făcut.
  • Alătură-te unor prieteni. Persoanele care înfăptuiesc bullying-ulse iau de copii care sunt singuri, așa că stai cu alți copii.
  • Apără-te singur. Dacă te simți în siguranță, spune-i celeilalte persoane să înceteze să se mai ia de tine. Folosește mesaje-EU sau alt răspuns asertiv.

CE SĂ NU FACI

  • Nu te implica fizic. Bătaia poate să înrăutățească bullying-ul. Dacă cineva te amenință fizic, nu te implica în bătaie. În schimb, îndepărtează-te cât de repede poți. Singura excepție este dacă ești în pericol fizic imediat și nu ai altă alegere decât să te aperi singur.
  • Nu amenința și nu pune porecle celorlalte persoane. Acest fapt ar putea să înrăutățească bullying-ul.
  • Nu plânge în fața persoanei care face bullying-ul. Agresorului poate să-i placă să te vadă că plângi. Respiră adânc și încearcă să rămâi calm. Poți să plângi în privat, după ce pleci și găsești pe cineva care să te ajute.
  • Nu ignora bullying-ul, în speranța că se va opri. Agresorii nu se vor opri doar pentru că sunt ignorați. Decide dacă vrei să iei atitudine sau să ceri ajutorul unui adult.

“Do’s” and “Don’ts” adaptate după “Together We Can Be Bully Free: A Mini-Guide for Elementary School Students” de Allan L. Beane, Ph.D., © 2004, folosit cu permisiunea Free Spirit Publishing; statistici raportate în Studiul Despre Conflicte (Survey About Conflicts); din No Kidding About Bullying de Naomi Drew, M.A., copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com. Această pagină poate fi reprodusă doar pentru elevi, clase sau grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați  www.freespirit.com/company/permissions.cfm

Activitatea 2: Întrebări despre bullying

Concepte abordate: compasiune, responsabilitate personală, integritate.

Scop: Activitatea 2 reia informațiile despre bullying introduse în activitatea anterioară și abordează întrebările și comentariile elevilor despre bullying. De asemenea, întărește ideea că bullying-ul rănește pe toată lumea și cp, lucrând împreună, avem puterea de a-l opri. Este o continuare a activității precedente.

Obiective operaționale

Elevii vor:

  • Discuta și răspunde la întrebările și comentariile despre bullying din Cutia cu Întrebări;
  • Reflecta asupra impactului bullying-ului descris în două povești ale unor copii reali;
  • Înțelege nevoia critică de a interveni, nu doar de a asista.

Materiale:

  • Cutia cu Întrebări din activitatea 1, cu întrebările elevilor;
  • fișă de lucru „Adevărul despre bullying” (Anexa 1) din activitatea 1 și „Dacă ești victima bullying-ului” (Anexa 2);
  • coli albe pentru fiecare elev;
  • o cutie mică (sau alt recipient) cu capac, cu o etichetă „Cutia pentru întrebări”.

Pregătire

              Cereți elevilor să aducă fișele de lucru „Adevărul despre bullying”, distribuite în activitatea anterioară. Aduceți câteva copii în plus, pentru cei care le-au uitat sau au lipsit data trecută.

Înainte de această activitate, citiți întrebările din Cutie. Alegeți unele pe care să le discutați acum.

Introducere

              Rugați elevii să pună orice alte întrebări și comentarii rămase în cutie, dacă nu au făcut asta deja.

Adunați-vă în cerc și reluați informațiile din fișele „Adevărul despre bullying”, concentrându-vă pe definiția bullying-ului, pe ciclul bullying-ului și pe faptul că bullying-ul dăunează tuturor celor implicați.

Discuție și Activitate

              Alegeți o întrebare pe care ați selectat-o din Cutie. Citiți-o cu voce tare și cereți elevilor să răspundă la ea. Oferiți orice altă informație este necesară.

Discutați mai multe întrebări și comentarii.

Apoi, citiți cu voce tare următoarea poveste, a unei eleve:*

„Prietenelor mele nu le plăcea de fata asta, așa că au făcut un fel de club împotriva ei. Mi-au cerut să mă alătur lor. Nu o știam cu adevărat pe fată, așa că am decis să mă alătur prietenelor mele. Când fata a aflat de club, a fost așa de supărată încât i-a spus directorului. A trebuit să stăm cu ea la o discuție. Fata era așa de rănită de ce am făcut, încât a început să plângă. Nu am vrut să o rănesc și nu știam ce să zic. 

După ce am discutat, ne-a iertat. Eu și ea am ajuns prietene bune. Uneori, poate nici nu știi că ceea ce faci e bullying. Am învățat cât e de important să fii  drăguț cu toată lumea, chiar dacă nu cunoști oamenii, și să nu faci întotdeauna ce fac prietenii tăi.”

Întrebați elevii: De ce au înființat prietenele ei un astfel de „club”? De ce credeți că această elevă s-a alăturat clubului împotriva fetei? Recitiți ceea ce a spus eleva: „Uneori, poate nici nu știi că ceea ce faci e bullying.” Întrebați: Cum anume a fost alăturarea în club un comportament de bullying? Ce lecție importantă a învățat această fată? Discutați, accentuând idei ca: presiunea colegilor, a te gândi la cum se simt ceilalți și ascultarea propriei conștiințe. 

Citiți cu voce tare altă poveste, a unui alt elev:

„E un băiat la școală care e victima bullying-ului tot timpul. A început anul trecut și continuă încă. Toți cei pe care îi cunosc, cu excepția mea și a celui mai bun prieten al meu, îl tachinează. Îmi pare așa de rău de el! Cred că ar trebui să învețe să reacționeze mai corect.

Anul trecut, am sperat că au uitat de el peste vară, dar imediat după vacanța de vară, au continuat să facă bullying asupra lui. Aș vrea să se oprească, dar nu se întâmplă asta. Îmi pare atât de rău pentru el!”

Discutați, mai ales următoarea frază: „Au continuat să facă bullying asupra lui. Aș vrea să se oprească. Dar nu se întâmplă asta. Îmi pare așa de rău pentru el!” Întrebați elevii: Se oprește bullying-ul dacă nimeni nu spune sau face ceva în legătură cu asta? Ce ar fi putut face acest băiat și prietenul lui pentru a în ajuta pe acest băiat?

*Poveștile și citatele atribuite unor elevi și profesori reali provin din interviurile autoarei și din răspunsuri la Studiul Privind Conflictele, realizat de autoare și editor. 

Spuneți: Băiatul care a povestit aceste lucruri a fost pasiv. Lui îi păsa, dar îi era frică să ajute, așa că nu a făcut nimic. Reamintiți-le ce înseamnă să răspunzi asertiv, spre deosebire de a fi pasiv sau agresiv. Spuneți elevilor că cei care intervin sunt întotdeauna asertivi, nu răi. Ei răspund la ceea ce se întâmplă direct și cu fermitate, nu se coboară la nivelul agresorului.

Încheiere

              Spuneți elevilor că este posibil să oprească bullying-ul din școală. Asta se poate întâmpla atunci când toată lumea își pune în minte să nu fie agresor, ci să intervină pentru victimele bullying-ului și pentru ei înșiși, dacă ei sunt victimele.

Spuneți: Aici sunt incluși și adulții din școală. De aceea e important ca ei să fie anunțați când are loc bullying-ul. Dacă nu știu despre el, nu pot ajuta. Scopul acestor activități este de a avea o școală fără bullying.

Oferiți fișele „Dacă ești victimă a bullying-ului”. Spuneți elevilor să le citească, să sublinieze părțile despre care au întrebări și să scrie comentarii pe marginea lor. Spuneți-le că le veți discuta împreună data viitoare.

Follow-up

              Continuați să discutați cu elevii despre modalități de a recunoaște și stopa bullying-ul. Spuneți-le că activitatea următoare abordează felul în care victimele bullying-ului pot reacționa.

De asemenea, invitați-i să pună întrebări în Cutia cu Întrebări și discutați-le în grup sau individual.

Anexa 2

Dacă ești victima bullying-ului

Dacă ești victima bullying-lui, amintește-ți propria valoare și meritele personale.

Copiii victime ale bullying-ului adesea cred că ceilalți se iau de ei deoarece e ceva în neregulă cu ei. Acest lucru nu e deloc adevărat. Dacă simți că bullying-ul e din vina ta, renunță la această idee. Nu e vina ta. Nimeni nu merită să fie victima bullying-ului. Punct.

Prea des, copiii care sunt victime ale bullying-ului țin asta doar pentru ei, nu spun nimănui, deoarece le este rușine, se simt jenați sau sunt speriați. Făcând asta, nu fac decât să înrăutățească lucrurile. Rușinea și tăcerea te pot face să uiți cine ești cu adevărat. Nu uita niciodată puterea personală pe care o ai în tine.

Unii copii cred că toți ar trebui să se îmbrace, să vorbească, să mănânce, să se comporte și să arate la fel. Nu trebuie să fii ca toți ceilalți ca să fii demn de respect. Individualitatea ta este ceea ce te face special. Nu lăsa ca vorbele sau acțiunile altcuiva să te facă să te simți „mai puțin valoros” decât oricine altcineva. Amintește-ți întotdeauna că ești o persoană valoroasă, demnă de respect.

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm

Activitatea 3: Ce să faci dacă ești ținta bullying-ului

Concepte abordate: curaj, responsabilitate personală, stimă de sine, asertivitate.

Scop: Activitatea 3 oferă abilități și strategii pe care elevii le pot folosi dacă sunt agresați prin bullying. Această activitate este o continuare a activității 2.

Obiective:

Elevii vor:

  • înțelege că vorbele cuiva care îi agresează nu trebuie luate niciodată personal;
  • recapitula ce pot face dacă sunt victimele bullying-ului;
  • înțelege că nu trebuie să facă față bullying-ului singuri; 
  • reflecta asupra faptului că martorii pot deveni implicați, pot ajuta.

Materiale:

– fișele de lucru „Dacă ești victima bullying-ului” din activitatea 2 și „Adevărul despre bullying” din activitatea 1;

– lista „Dacă ești victima bullying-ului: Ce să facă și ce să nu faci” din activitatea 1;

– opțional: jurnalele elevilor.

Pregătire

              Pregătiți câteva copii suplimentare ale fișelor de lucru, astfel încât elevii care au uitat să le aducă pe ale lor sau au fost absenți în timpul activităților 1 și 2 să aibă copii personale.

Introducere și discuție

              Cereți elevilor să aducă fișele „Dacă ești victima bullying-ului” în cerc. Întrebați: Ce întrebări vă vin în minte când citiți aceste lucruri? Răspundeți întrebărilor și comentariilor pe care elevii le au în legătură cu ceea ce citesc.

Amintiți elevilor că, dacă au fost vreodată victime ale bullying-ului, nu sunt singuri. Cel puțin 50% dintre copiii de toate vârstele grupurile sunt victime ale bullying-ului.* Luați în considerare împărtășirea propriei povești dacă ați fost vreodată victima bullying-ului, de asemenea. Acest lucru vă va ajuta copiii care au fost agresați se simt mai puțin singuri și mai în siguranță să se deschidă.

Dacă cineva dezvăluie că a fost victima bullying-ului, acordați timp pentru discuții. Consultați atât fișele imprimate, cât și lista. Spuneți: Dacă ești victima bullying-ului, este într-adevăr important să îți amintești că ești valoros așa cum ești, indiferent de ce spune sau face cealaltă persoană. Discutați.

Spuneți: Să ne amintim povestea de la un elev real pe care am prezentat-o în ultima activitate. O să vă rog pe unii dintre voi pentru să jucați rolurile copiilor din această poveste. Apoi ne vom gândi la ce anume ar fi putut face pentru a se ajuta singur elevul care a fost victima bullying-ului. Citiți povestea cu glas tare clasei:

              „Este un băiat la școală care este victima bullying-ului tot timpul. A început anul trecut și continuă. Toți cei pe care îi știu, în afară de mine și de cel mai bun prieten al meu, îl tachinează. Îmi pare atât de rău pentru el. Cred că ar trebui să învețe să reacționeze mai bine.

Anul trecut speram să uite de el peste vară, dar imediat după ce vacanța de vară s-a încheiat, au continuat să facă bullying asupra lui. Aș vrea să se oprească, dar nu se întâmplă asta. Îmi pare atât de rău pentru el.”

Cereți unui voluntar să joace rolul băiatului care a fost victima. Rugați două grupuri să joace rolul agresorilor și al martorilor. După, întrebați elevii: Ce reacție asertivă ar  fi putut folosi acest elev pentru a se apăra singur?  („Eu nu merit să fiu tratat în acest fel”. „Nu te mai ascult.”) Rugați băiatul să aleagă o reacție și să vorbească asertiv. Apoi, întrebați membrii clasei: Ce alte lucruri ar putea face el pentru a face față bullying-ului? Discutați ideile elevilor, concentrându-vă asupra „Ce să faci și ce să nu faci.”

Apoi, rugați martorii să stea în fața clasei membrii clasei și întrebați: Ce ar fi putut face acești elevi pentru a ajuta în loc să rămână tăcuți? În final, cereți copiilor care au jucat rolul agresorului să stea în fața clasei clasa. Rugați membrii clasei să sugereze ce ar fi trebuit sau ar fi putut face acești elevi altfel, mai ales cei din grup care au sentimente de vinovăție legate de contribuția la bullying. Discutați, abordând temerile elevilor cu privire la a vorbi și preocupările lor de a nu merge împreună cu mulțimea.

Încheiere

              Subliniați că, în toate cele trei roluri – victimă, martor sau agresor – există alegeri pozitive pe care oricine le poate face. Reiterați faptul că elevii care sunt victime nu merită niciodată să fie hărțuiți.

Follow-up

              Rugați elevii să recapituleze cu un prieten de încredere sau cu un membru al familiei lucrurile pe care le pot face pentru a se ajuta pe ei înșiși dacă sunt vreodată victime ale bullying-ului și ce obstacole le-ar putea sta în cale când doresc să ia atitudine pentru ei. Sugerați-le să scrie despre acestea în jurnalele lor.

„Dar dacă… ?” – întrebări despre obținerea de ajutor de la adulți

E posibil ca elevii să fie preocupați despre a-i spune sau nu unui adult despre bullying. Iată unele întrebări pe care ei le pot avea și răspunsurile pe care le puteți oferi:

„Dacă cineva mă rănește și apoi amenință să facă asta din nou, în cazul în care spun cuiva?” 

Spuneți elevilor: Oamenii amenință deoarece le este teamă să nu dea de necaz. Dacă cineva îți amenință siguranța fizică sau emoțională în vreun fel, nu rămâne tăcut. Vorbește cu un adult de încredere cât de repede poți.

„Ce se întâmplă dacă îmi spun că o să mă aștepte când ies de la școală, în afara școlii?”

Spuneți elevilor: Acesta este cu atât mai mult un motiv să vorbești cu un adult, cum ar fi un profesor sau consilierul școlar. Școala are reguli menite să te protejeze în școală, dar și pe drumul spre și de la școală acasă. Dacă păstrezi tăcerea, te expui unui mare risc.

„Dar dacă faptul că spun altcuiva face ca lucrurile să fie și mai rele?”

Spuneți: Dacă se întâmplă așa, e timpul ca un adult din familie (un părinte sau tutore legal) să se întâlnească cu directorul. Adulții de la școală și de acasă au obligația să te mențină în siguranță. Nu te lăsa înfrânt de cruzimea altcuiva.

„Dar dacă mă amenință cineva din grupul meu de prieteni? Simt că trebuie să fiu loial.”

Spuneți elevilor să se gândească la următoarele: Dacă cel mai bun prieten al tău ar fi amenințat, ce sfat i-ai da? Nu ai vrea să fii sigur că prietenul tău cel mai bun este în siguranță? Deci, dacă același lucru ți se întâmplă ție, trebuie să te comporți cu tine așa cum te-ai comporta cu un bun prieten. Un alt lucru la care să te gândești: Dacă cineva din grupul tău te amenință sau te rănește, chiar vrei să fii loial față de această persoană?

„Dar dacă îmi este prea teamă ca să spun cuiva?”

Spuneți: Spunând unui adult, te poți ajuta să nu mai fii speriat. În plus, dacă primești ajutor, îi poți ajuta și pe alți copii să găsească curajul de a cere ajutor. Un lucru pe care l-ai putea face este să vorbești cu un adult despre cum să te descurci cu persoana care se ia de tine. Puteți să decideți ce să spui și să faceți un joc de rol, pentru a exersa mai întâi. Dacă această abordare asertivă nu funcționează, adultul poate discuta cu persoana care face bullying asupra ta.

Activitatea 4: Ajută-te să gestionezi bullying-ul

Concepte abordate: responsabilitate personală, curaj, compasiune, asertivitate.

Scop: Activitatea 4 oferă elevilor strategii pentru a face față agresorilor și pentru a-și dezvolta încrederea și asertivitatea.

Obiective:

Elevii vor:

  • reflecta asupra lucrurilor pe care le pot face pentru a preveni victimizarea prin bullying;
  • ști ce să facă pentru a opri bullying-ul, dacă li s-ar întâmpla lor;
  • găsi puterea de a lua atitudine pentru ei înșiși dacă sunt expuși bullying-ului.

Materiale: – coli de flipchart și markere

  • fișele „8 căi pentru a deveni Bully-Proof” (Anexa 4.1);
  • fișele „Atitudini demne” (Anexa 4.2);
  • jurnalele elevilor.

Pregătire: Pe o coală de flipchart, scrieți titlul „8 căi pentru a deveni Bully-Proof”. Scrieți apoi lista cu aceste modalități de pe fișa de lucru:

  1. Nu crede nimic din ceea ce spun ceilalți.
  2. Prefă-te până începi să crezi și tu.
  3. Revendică-ți demnitatea.
  4. Răspunde asertiv.
  5. Discută cu un adult de încredere.
  6. Stai pe lângă alți copii și adulți.
  7. Dezvoltă-te de la interior spre exterior.
  8. Reprogramează-ți creierul.

Introducere

Oferiți elevilor fișele „8 căi pentru a deveni Bully-Proof”. Spuneți-le că acestea îi pot ajuta să facă două lucruri importante: În primul rând, ele pot ajuta elevii să își dezvolte încrederea și curajul de a gestiona bullying-ul. În al doilea rând, îi pot ajuta să transmită mesajul că ei nu sunt ținte ușoare.

Activitate și discuție

Referindu-vă la lista de pe fișe, treceți în revistă cele 8 căi, discutând următoarele:

  1. Nu crede nimic din ceea ce spun ceilalți.

Cereți unui voluntar să citească tuturor prima idee. Spuneți elevilor că una dintre cele mai mari probleme, cu privire la bullying, este când noi credem lucrurile pe care cineva le spune despre noi. Spuneți: Agresorii fac bullying pentru a avea putere asupra unei alte persoane. Chiar dacă agresorul te-a ales pe tine ca victimă, ar fi putut la fel de bine să aleagă pe oricine altcineva. Dacă ești victimă, e foarte important să ții minte că nu e nimic în neregulă cu tine, indiferent de ce spune celălalt.

  1. Prefă-te până începi să crezi și tu.

Cereți unui elev să citească cu voce tare această idee. Întrebați: Ce înseamnă să te „prefaci până când crezi și tu?” Cum te poate ajuta faptul că te prefaci că ești puternic și curajos? Ajutați elevii să înțeleagă că, chiar dacă se simt deranjați, e esențial să se comporte ca și cum nu ar fi, în prezența agresorului. Asigurați-vă că elevii știu că își pot elibera emoțiile când ajung acasă sau în privat, la școală, cu o persoană în care au încredere.

  1. Revendică-ți demnitatea.

Cereți unui elev voluntar să citească cu voce tare a treia idee. Întrebați ce au învățat elevii, care să îi ajute să facă acest lucru. Prezentați fișa „Atitudini demne”, ridicându-vă toți în picioare și trecând prin fiecare pas de pe fișă.

  1. Răspunde asertiv.

Cereți unui elev să citească cu voce tare această idee, și discutați pe scurt răspunsuri asertive pe care elevii le pot folosi dacă sunt victimizați prin bullying.

  1. Discută cu un adult în care ai încredere.

După ce un elev a citit cu voce tare această recomandare, întrebați: Care ar fi adulții ce te-ar putea ajuta? (Exemplele includ: un profesor, consilierul școlar, directorul, părinții sau tutorele legal și alții). Amintiți-le elevilor că e esențial să spună unui adult de încredere; accentuați faptul că ei au dreptul să ceară ajutor. Adultul poate fie să ajute la rezolvarea problemei, fie să găsească pe altcineva care poate să facă asta mai bine. Admiteți că deși e greu să primească ajutor, e important să continue să îl ceară. Dacă elevii spun „Dacă cer ajutor unui adult, asta va face ca bullying-ul să fie și mai rău”, spuneți-le că, dacă se înrăutățește, trebuie să ceară și mai mult ajutor. Accentuați faptul că bullying-ul este o încălcare a legii în multe țări și încalcă și regulamentul școlii lor.

  1. Stai pe lângă alți copii și adulți.

Solicitați un elev care să citească această idee cu voce tare, apoi întrebați: „Cum vă poate ajuta asta să vă protejați de bullying?” Discutați pe scurt situații în care copiii ar putea fi singuri și ajutați-i să-și dea seama cum ar putea să fie totuși aproape de alți oameni. Le puteți prezenta exemplul următor: Poate simți nevoia de a sta singur în pauze, în loc să stai cu colegii. Însă, în loc să stai singur undeva, vezi dacă poți găsi un prieten care să stea cu tine. Dacă nimeni nu vrea, stai undeva unde poți fi văzut de un profesor sau alt adult din școală.

  1. Dezvoltă-te de la interior spre exterior.

Cereți unui elev să citească asta tare. Apoi întrebați: Ce poți face pentru a-ți crește încrederea? Cum te poate ajuta să te protejezi de bullying faptul că te dezvolți pe interior? 

  1. Reprogramează-ți creierul.

Discutați despre cum anume vizualizarea – a îți imagina cum te descurci într-o situație în mod încrezător, puternic – te poate ajuta să devii mai puternic și mai încrezător.

Notă: Activitățile 6 și 7 se concentrează mai detaliat asupra ideilor 7 și 8.

Încheiere

Reluați ideea că bullying-ul nu are ce să caute în școala voastră și că dvs. sunteți o persoană la care elevii pot să vină pentru ajutor. Asigurați-i că dacă fac asta, vă veți ocupa de situație cu grijă și confidențialitate.

Follow-up

Desfășurați și activitățile 6 – Dezvoltă-te de la interior spre exterior și 7 – Reprogramează-ți creierul.

Anexa 4.1

8 căi pentru a deveni Bully-Proof

              Ce înseamnă să fii bully-proof? Înseamnă să gândești și să acționezi în moduri care arată că nu le vei permite altora să aibă putere asupra ta. Iată 8 pași importanți pe care îi poți urma pentru a te ajuta să fii mai bully-proof.

  1. Când ceilalți încearcă să te victimizeze prin cuvinte, nu crede nimic din ceea ce spun ei. E despre ei, nu despre tine.
  2. Nu-i lăsa să vadă că „transpiri”. „Prefă-te până crezi și tu.”
  3. Revendică-ți demnitatea. Stai cu spatele drept și mergi cu mândrie.
  4. Alege un răspuns asertiv, cum ar fi „Nu am timp pentru asta.” Apoi îndepărtează-te, cu capul sus.
  5. Vorbește cu un adult în care ai încredere. Spune-i cine te-a agresat prin bullying, ce s-a întâmplat și unde s-a întâmplat. Dacă s-a întâmplat online, arată-i adultului emailul, mesajul text sau pagina Web.
  6. Stai în preajma altor elevi sau adulți. Agresorii caută persoane care stau singure.
  7. Dezvoltă-te din interior spre exterior. Ține mereu minte care e propria ta valoare și meritele tale. Dezvoltă-ți talentele și abilitățile naturale. Asta îți va reda energia pe care agresorul încearcă să ți-o ia.
  8. Reprogramează-ți creierul. În fiecare seară, imaginează-te puternic, încrezător și că faci față persoanei care te victimizează prin bullying. Vizualizează-te triumfător, fiind încrezător și asertiv.

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm

Anexa 4.2

Atitudini demne

Stai drept, cu capul sus,

cu picioarele depărtate, cu umerii spre spate.

Respiră ușor, adânc,

pentru a-ți păstra controlul.

Păstrează un limbaj corporal

și o expresie facială

neutre, dar puternice.

Privește în ochi

direct persoana din fața ta.

Vorbește pe un ton ferm,

cu o voce hotărâtă.

Îndepărtează-te cu capul sus,

puternic.

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm

Activitatea 5: Dacă ai agresat prin bullying

Concepte abordate: autocontrol, responsabilitate personală, respect, compasiune, corectitudine.

Scop: Activitatea 5 se desfășoară cu toți elevii și este centrată pe a-i ajuta pe elevii care au făcut sau fac bullying asupra altora să descopere că se pot schimba.

Obiective:

Elevii vor:

  • Recapitula cele trei roluri din cercul bullying-ului;
  • Se vor autoevalua, pentru a conștientiza dacă i-au agresat prin bullying pe alții;
  • Învăța modalități prin care să se ajute să se oprească, dacă au agresat prin bullying pe cineva.

Materiale: – coli de flipchart și markere;

  • Fișele „Agresezi prin bullying pe cineva?” și „Ajută-te să oprești bullying-ul: Ce să faci dacă ai agresat prin bullying pe cineva” (Anexa 5).

Pregătire.

Pe o coală de flipchart, scrieți:

Trei roluri în bullying

  • Agresor
  • Victimă
  • Martori

Introducere

Întrebați elevii: Care sunt cele trei roluri în bullying? Arătați coala de flipchart și reluați fiecare rol. Cereți elevilor să definească martorii. Accentuați că martorii joacă un rol extrem de important.  Martorii pot decide să ajute sau să rănească. Adesea, ei rămân tăcuți, ceea ce, de asemenea, nu ajută. Dacă ei încep să râdă, să facă ceva ce încurajează agresorul sau chiar să i se alăture, ei devin părtași la bullying. Spuneți: Dar martorii pot să devină acele persoane care intervin. Cum anume?

Spuneți elevilor că oamenii pot să trăiască toate cele trei roluri la un moment dat în viața lor. Împărtășiți, pe scurt, propriile exemple privind rolurile pe care le-ați trăit. Fiți sinceri – asta îi ajută și pe elevi să fie sinceri. Întrebați ce roluri au trăit elevii. Discutați pe scurt.

Notă: Elevii pot să fie reticenți în a recunoaște că i-au agresat prin bullying pe alții. Nu forțați și nu indicați spre cineva.

Discuție

            Reveniți la termenii pe care i-ați scris pe coala de flipchart și spuneți: Unii oameni știu că fac bullying. Alții agresează prin bullying fără să își dea seama că fac asta, sau se lasă atrași fără a-și dori cu adevărat sau fără intenție. Oferiți fișele „Agresezi prin bullying pe cineva?” și spuneți:  Acesta este un chestionar pe care îl puteți lua acasă pentru a îl completa, pentru a vă da seama dacă agresați prin bullying pe cineva. Citiți itemii împreună cu elevii și întrebați-i dacă au vreo nelămurire.

            Spuneți elevilor că, dacă au agresat sau agresează în prezent pe cineva prin bullying, această activitate îi va ajuta să se oprească.

Împărțiți fișele „Ajută-te să oprești bullying-ul: Ce să faci dacă ai agresat prin bullying pe cineva” și cereți unui voluntar să citească paragraful introductiv. Întrebați elevii cum anume o rănește bullying-ul pe persoana care îl face. Discutați.

Solicitați patru voluntari care să citească, pe rând, câte unul din cei patru pași pentru a opri bullying-ul. Discutați pe scurt fiecare pas, asigurându-vă că elevii înțeleg. Cereți idei despre cum să gestioneze problema, să promită să înceteze, să se corecteze, să creadă în ei înșiși și să fie parte a soluției pentru problema mai largă a bullying-ului. Ajutați elevii să identifice adulții potriviți cu care să discute.

Activitate

Solicitați unui voluntar care să joace rolul unui elev care a agresat prin bullying alți elevi. Solicitați altui voluntar care să joace rolul unui prieten sau adult de încredere. Cereți-le să joace conversația care are loc atunci când agresorul decide să facă lucrurile din fișa „Ce să faci dacă ai agresat prin bullying pe cineva.”

Apoi, cereți clasei să ofere feedback. Întrebați: Cum a fost? Ce altceva putea să facă sau să spună elevul? E ceva ce puteți aplica în viața reală?

Notă: Deși cercetările recente indică faptul că unii copii agresează prin bullying strict din cauza dorinței de putere, cercetările arată, de asemenea, că, uneori, copiii agresează prin bullying pentru că sunt deprimați sau sunt copleșiți de sentimente intense de furie. Ei pot fi, sau au fost, ținte ale bullying-ului sau abuzului ei înșiși. Ei pot, de asemenea, să se confrunte cu probleme de familie, cum ar fi divorțul, șomajul, probleme de sănătate mintală, boli grave, violență domestică, sau abuz de substanțe. De fiecare dată când un copil este la risc în aceste moduri sau pare motivat de cruzime, dispreț, sau furie, este esențial să se ia măsuri pentru a ajuta acel copil. Adresați-vă asistentei școlare, consilierului, sau unui psiholog pentru intervenție și urmărire a lui.

Încheiere

Reamintiți elevilor că noi toți facem greșeli și că mulți oameni au comis bullying asupra cuiva la un anumit moment al vieții lor. Fiecare zi e o nouă oportunitate de a fi mai buni. 

Asigurați elevii că vă pot scrie un bilet sau pot să vină să vă vorbească, confidențial, oricând doresc, pentru a discuta aceste probleme.

Felicitați elevii pentru onestitate, ascultarea respectuoasă și deschidere. Întrebați dacă elevii vor să felicite pe cineva din clasă. 

Follow-up

Asigurați-vă că verificați cu elevii peste una-două zile ceea ce s-a discutat azi. Continuați cu orice elev care cere ajutor sau pare a avea nevoie de ajutor.

Extindere

Permiteți timpi separați pentru ca alți elevi să joace moduri în care pot cere ajutor de la adulți și în care își pot cere scuze sau schimba ceva. De asemenea, acordați un timp pentru discuții în grupuri mici despre modalități de a stopa bullying-ul din școală.

La nivel de clasă, prezentați „Declarația anti-bullying”:

  • Nu voi lua parte la nicio acțiune care rănește intenționat altă persoană.
  • Mă voi alătura prietenilor mei, pentru a lua atitudine pentru copiii care sunt victimizați prin bullying.

Anexa 5

Agresezi prin bullying pe cineva?

Unii oameni știu că ceea ce fac ei e bullying – alții comit bullying-ul fără a își da seama ce fac. Pentru a afla dacă faci lucruri care pot fi considerate a fi bullying, răspunde următoarelor întrebări. Fii sincer și bifează toate afirmațiile care ți se potrivesc:

DE OBICEI sau DESEORI…

______ Încerc să fac pe cineva să se simtă prost sau rușinat.

______ Îmi bat joc de cineva într-un mod răutăcios sau umilitor.

______ Particip în poreclirea cuiva.

______ Exclus intenționat alte persoane și le fac să se simtă prost din cauza asta, după aceea.

______ Provoc durere fizică altei persoane, intenționat.

______ Ameninț oamenii.

______ Încerc să fac pe cineva să simtă că nu e la fel de bun ca mine.

______ Trimit emailuri, SMS-uri și texte sau postez lucruri răutăcioase pe rețelele de socializare despre alte persoane.

______ Răspândesc zvonuri răutăcioase despre alții.

______ Încerc să-i fac pe alții să facă oricare din cele de mai sus.

Ai nevoie de ajutor?

Dacă ai nevoie de ajutor să oprești bullying-ul, vorbește cu un adult în care ai încredere.

Gândește-te la asta.

Ce pot face pentru a fi parte din soluție la bullying?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ajută-te să oprești bullying-ul

Ce să faci dacă ai agresat prin bullying pe cineva

            Când agresezi prin bullying pe cineva, asta te rănește atât pe tine, cât și pe victima ta. Copiii care recurg la bullying își pot forma obiceiuri negative pe termen lung: răutate, dificultăți de gestionare a furiei, dificultăți în a se înțelege bine cu ceilalți, relații distruse. Dar tu nu trebuie să o iei pe drumul ăsta. Iată șase lucruri importante pe care le poți face pentru a sparge tiparul de bullying:

  1. Asumă-ți problema. E nevoie de foarte mult curaj să admiți față de tine că ai făcut ceva greșit, dar doar dacă faci asta poți să te schimbi. Dacă ai comis bullying și ești dispus să fii cinstit și să te confrunți cu asta, ai făcut un MARE prim pas.
  • Spune unui adult în care ai încredere. Faptul că spui unui adult te poate ajuta să ai o părere mai bună despre tine din nou. Acesta te poate ajuta să îți dai seama cum să oprești bullying-ul. Ai putea spune „Am fost foarte rău cu cineva. Îmi pare rău și vreau să încetez, dar nu știu sigur cum.”

Cu ce adult ai putea să discuți? Poate fi un părinte, un profesor, consilierul școlar, asistenta, asistentul social, directorul etc. Dacă ai probleme mari pe suflet și te simți prost, un adult te poate ajuta să gestionezi și aceste aspecte.

Dacă nu îți dai seama cine te poate ajuta și trebuie să vorbești cu cineva imediat, sună la  Linia verde 0800 070 YOU adică 0800 070 968 (este un serviciu apelabil gratuit național și internațional). Orice adolescent sau tânăr care are nevoie să discute despre experiențele pe care le întâmpină, indiferent de severitatea lor, poate apela gratuit și fără să își dezvăluie identitatea linia YOU, unde intră în contact direct cu personal pregătit, la orice oră, care să îl asculte cu compasiune și să îi ofere suport imediat în situații critice.

https://lh6.googleusercontent.com/ljylRLoKiVUNlC4eko2yNDUYhOex8cM_KUhjcbclGfWFHbOlH5IrxBGc0P4UA4-crChwgil8XR3Fx-H_ksTsA9ioOh9hCcYgllDQ8HeQAnJ3I5zt7tFK9jFXBAWafnGbfOw2_RFPR7LE0ouTww
  • Promite-ți ție să oprești bullying-ul acum. Scrie-o pe hârtie și așeaz-o într-un loc sigur. Poate dorești să împărtășești promisiunea ta adultului cu care ai vorbit.
  • Schimbă ceva. Asta poate să însemne să-ți ceri scuze persoanei pe care ai rănit-o, apoi să faci ceva pentru a compensa durerea pe care ai provocat-o. De exemplu, poți să incluzi acea persoană în grupul tău sau să le spui prietenilor tăi că ai ajuns să cunoști acea persoană mai bine și că îți pare rău pentru că ai fost răutăcios. Sau invită persoana acasă la tine sau oferă-te să o ajuți la o temă sau la un sport.
  •  Acordă-ți credit pentru pașii pe care îi faci în stoparea bullying-ului. E nevoie de mult curaj să-ți asumi bullying-ul și să te schimbi. E foarte important, atât pentru copilul pe care l-ai agresat prin bullying, cât și pentru tine. Poți folosi jurnalul pentru a nota pașii pe care îi faci și să-ți acorzi credit pentru că faci asta.
  • Intervino pentru a ajuta la stoparea bullying-ului în școala ta. Gândește-te la modalități prin care ai putea să faci asta. Discută cu profesorii și cu alți elevi despre oprirea bullying-ului în școala ta. Fii alături de copiii vulnerabili și convinge-ți prietenii să facă și ei la fel.

Amintește-ți, bullying-ul se va opri doar atunci când suficienți copii iau decizia de a-l opri. Felicită-te dacă ai decis să devii unul dintre ei.

După „No Kidding About Bullying” (Naomi Drew, M.A.), copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com.

Această pagină poate fi reprodusă doar pentru a lucra individual, la clasă sau în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm

Activitatea 6: Dezvoltă-te de la interior spre exterior

Concepte abordate: stimă de sine, compasiune, bunătate, acceptare de sine, responsabilitate personală.

Scop: Activitatea 6 îi ajută pe elevi să-și dezvolte forța interioară și curajul în fața bullying-ului și susține stima de sine sănătoasă a elevilor. 

Obiective:

Elevii vor:

  • Crea o listă cu propriile talente și competențe;
  • Scrie bilete de apreciere pentru colegi;
  • Reflecta asupra altor modalități prin care se pot dezvolta din interior spre exterior, cu scopul de a deveni bully-proof.

Materiale: – planșa „8 căi prin care să devii bully-proof”;

  • Fișele „8 căi prin care să devii bully-proof”;
  • Foi de hârtie și instrumente de scris, pentru fiecare elev;
  • Jurnalele elevilor.

Introducere

            Priviți împreună planșa și fișele, recapitulând pe scurt primii șase pași.

Activitate

Direcționați atenția elevilor spre al șaptelea pas și cereți unui elev să citească tare textul de pe fișă.

Grupați elevii în perechi. Oferiți-le foi și cereți-le să scrie următorul titlu: „Talente pe care le am și lucruri la care sunt bun”.

În perechi, cereți elevilor să discute și să scrie toate lucrurile la care fiecare dintre ei este bun, inclusiv lucruri ca a fi de ajutor, a-i păsa, a fi un prieten adevărat, a fi amuzant și a fi bun. Încurajați-i să scrie cel puțin zece lucruri. Demonstrați cum se pot ajuta reciproc elevii pentru a veni cu mai multe idei. De exemplu, unul dintre ei poate întreba: „La ce altceva mai ești bun?” sau poate să spună „Am observat că te pricepi bine la ____________”. Oferiți cinci minute pentru această activitate, timp în care plimbați-vă printre elevi, oferind sprijin dacă e necesar.

Când listele sunt complete, cereți elevilor să facă schimb de liste cu partenerii lor. Pe spatele fișei partenerului, cereți fiecăruia să scrie un paragraf de apreciere pentru acesta, dezvoltând idei pe baza calităților pozitive pe care le-au observat sau le-au discutat. Puteți demonstra asta înainte sau puteți să citiți tuturor următorul exemplu:

Dragă Alex.

 Eu cred că ești o persoană foarte mișto. Ești amuzant și drăguț. Eu aș fi fost foarte speriat dacă m-aș fi mutat aici și aș fi fost elevul nou din clasă, dar tu te-ai descurcat foarte bine! Știu că ești bun la mate, la construcții și la alergat. E foarte mișto felul cum poți explica o problemă de mate colegilor, atunci când ei nu o înțeleg. Mă bucur foarte tare că am avut ocazia să te cunosc.

Marius.

După ce elevii au terminat de scris, cereți-le să schimbe din noi foile de hârtie între ei, să citească ceea ce le-a scris partenerul, apoi să pună foaia cu mesajul în jurnalul lor. Apoi, pe o foaie goală din jurnal, cereți-le să scrie „Am reușit”. Spuneți-le să se gândească, pentru unul-două minute, și apoi să scrie cel puțin trei lucruri pe care le-au realizat azi. O realizare poate să fie ceva simplu, precum „Mi-am făcut toată tema”.

Discuție

Adunați-vă în cerc și întrebați: Cum pot listele și mesajele pe care le-ați scris azi să vă ajute să vă întăriți din interior spre exterior? Discutați. Asigurați-vă că elevii înțeleg că atunci când se concentrează pe punctele lor tari și pe realizări, asta îi va ajuta să câștige încredere și să-și amintească propria lor valoare. Întrebați: Cum vă poate ajuta asta să fiți mai bully-proof? Cum vă poate ajuta să vă găsiți curajul pentru a interveni sau a opri bullying-ul?

            Întrebați elevii ce altceva îi mai face să se simtă încrezători și fericiți. Discutați și cereți elevilor să noteze și alte activități de împuternicire pe care le pot face. Spuneți: De exemplu, dacă îți place să desenezi, fă asta cât de des poți.

Încheiere

            Spuneți elevilor să noteze lucruri pe listele „Talente pe care le am și lucruri la care sunt bun” și „Am reușit” în fiecare zi, scriind toate aptitudinile și realizările lor, mari și mici. 

Spuneți elevilor că aceste liste sunt o modalitate continuă de a-și întări sentimentele pozitive despre ei. Amintiți-le să se întoarcă la listele lor și la ceea ce le-au scris partenerii, oricând au nevoie să-și dezvolte încrederea și curajul. 

Activitatea 7: Reprogramează-ți creierul

Concepte abordate: curaj, stimă de sine, compasiune.

Scop: Activitatea 7 implică elevii într-un exercițiu de vizualizare, care le crește încrederea în situații de bullying și sprijină stima de sine sănătoasă. Această activitate continuă activitatea 4.

Obiective

Elevii vor:

  • Reflecta asupra cuvintelor unui elev care a fost victima bullying-ului și, cu toate astea, și-a păstrat încrederea și mândria;
  • Vor deveni mai bully-proof, prin vizualizarea „sinelui lor cel mai încrezător”;
  • Înțelege că practicarea cu regularitate a vizualizării lor ca fiind încrezători îi poate întări din interior spre exterior.

Materiale: – planșa „8 căi pentru a deveni mai bully-proof”;

  • Fișele „8 căi pentru a deveni mai bully-proof”.

Introducere 

            Spuneți elevilor că e posibil să fii victimă a bullying-ului, dar totuși să reușești să-ți păstrezi o atitudine încrezătoare. Citiți cu voce tare următoarea poveste, spusă de o elevă, pentru a ilustra acest lucru:

            „Sunt victima bullying-ului deseori, din cauza bâlbâielii. Un băiat îmi punea mereu porecle urâte. De fiecare dată când mă vedea, făcea mișto de mine. Asta mă făcea să îmi vină să plâng, dar nu plângeam. Chiar dacă eram furioasă, tristă și stresată, mi-am dat seama că atunci când ceilalți fac bullying asupra ta, nu trebuie să-i asculți sau să crezi ce spun ei. Tot timpul, fii tu și crede în tine!”

Discuție

            Întrebați: Ce a învățat această elevă din victimizarea prin bullying? Ce simțea ea la început? Ce știe că o ajută să facă față cu încredere? Discutați pe scurt.

            Spuneți elevilor că demnitatea și încrederea pe care această elevă le-a demonstrat sunt posibile pentru oricine, iar exercițiul următor îi va ajuta să și le dezvolte.

Activitate

            Priviți împreună planșa și fișele, recapitulând foarte pe scurt primii șapte pași. Apoi, direcționați atenția elevilor spre pasul opt și cereți unui elev să citească cu voce tare textul de pe fișă.

            Faceți împreună cu elevii trei respirații abdominale. Întrebați-i de ce e atât de importantă această respirație (Calmează corpul și mintea și ne ajută să ne concentrăm).

            Cereți elevilor să închidă ochii. Citiți textul următor cu o voce clamă, lentă și liniștitoare:

            Inspiră încă o dată încet, adânc, până în abdomenul inferior. Ține aerul timp de câteva secunde. (Pauză.) Acum, expiră foarte ușor. Continuă să respiri încet și profund. Imaginează-ți că mintea ta e un ecran alb, gol. 

Dacă apare vreun gând în timp ce eu vorbesc, pune-l pe un nor și lasă norul să ducă gândul departe. Apoi, revino cu mintea înapoi la ecranul alb și gol. Proiectează pe ecranul din mintea ta o imagine a ta. Vizualizează-te arătând grozav! Ești fericit, încrezător, puternic și mândru. Vizualizează-te cum stai drept și zâmbești. Ești plin de încredere în tine și fericire. (Pauză.)

Vizualizează-te ca și cum te-ai simți complet respectat și ca și cum celorlalți le pasă de tine. Lasă aceste sentimente plăcute să ajungă direct la inima și mintea ta. Fă o respirație profundă în timp ce aduci aceste sentimente de grija de sine, încredere și respect mai adânc în tine.

Acum, dacă există cineva care te-a rănit vreodată, în trecut sau în prezent, vizualizează-te cum mergi încrezător spre acea persoană. Ești pe deplin în control. Spune-i acestei persoane ceea ce ai de spus. Spune-i cu putere, încredere și respect. (Pauză.) 

Acum, vizualizează-te cum te îndepărtezi cu capul sus. Ești plin de mândrie și încredere. Vei avea mereu puterea de a lua atitudine pentru tine, pentru că știi exact ce să faci și meriți respect.

Faceți o pauză scurtă, apoi cereți elevilor să deschidă ochii. Întrebați cum au simțit vizualizarea. Discutați. Dacă vreun elev a avut dificultăți în a vizualiza sau dacă au apărut gânduri negative, amintiți-le că, cu cât vor exersa mai mult, cu atât va deveni mai ușor – cu cât se concentrează mai mult pe imaginea lor pe care au vizualizat-o azi, cu atât se vor simți mai calmi și mai încrezători. E la fel ca învățarea oricărei alte deprinderi.

Încheiere

Încheiați spunând elevilor să practice acest exercițiu în fiecare seară înainte de culcare. Făcând asta, își pot reprograma creierul, ceea ce îi va ajuta să fie mai mândri de ei, mai încrezători și împuterniciți în orice situație provocatoare. Amintiți-le elevilor că acest exercițiu îi poate ajuta să gestioneze toate aspectele bullying-ului.

Follow-up

Cereți elevilor să se deseneze pe ei ca fiind foarte încrezători și să scrie un mesaj de admirație, exprimându-și încrederea și mândria de sine. Spuneți-le să scrie la timpul prezent. (De exemplu: „Sunt fericit și plin de încredere” sau „Știu exact cum să gestionez orice provocare ce poate să apară.”)

Activitatea 8: Proiecte de prevenire a bullying-ului

Concepte abordate: stimă de sine, curaj, compasiune, responsabilitate personală, cooperare. 

Scop: Activitatea 8 oferă elevilor sfaturi solide de la un elev care a învățat cum să gestioneze victimizarea prin bullying și să o depășească. Elevii vor lucra la proiecte anti-bullying.

Obiective

Elevii vor:

  • Reaminti modalități de a-și păstra stima de sine și sentimentul valorii personale, chiar dacă sunt victimizați prin bullying;
  • Învăța modalități emoționale sănătoase de a face față impactului victimizării prin bullying;
  • Începe proiecte care vor consolida modalitățile de a se „scutura” de bullying

Materiale: – fișele „Scutură-te de bullying: Sfaturi de la Quinn pentru când ești victimă” (Anexa 8);

  • Coli de flipchart și markere;
  • Foi de hârtie, markere, creioane colorate, coli de flipchart pentru fiecare grup de șase elevi.

Pregătire

            Scrieți următoarele șase idei din fișă pe șase coli de flipchart:

  • „Scutură-te de el. Amintește-ți că nimic nu te poate face să fii mai mic”
  • „Nimeni nu-ți poate lua ceea ce ești tu cu adevărat”
  • „Discută cu un adult în care ai încredere pentru a-ți elibera sentimentele și a primi ajutor”
  • „Lasă lucrurile rele să treacă. Nu continua să le tot reiei în minte”
  • „Concentrează-ți mintea pe lucruri la care ești bun și pe oameni cărora le pasă de tine”
  • „Amintește-ți că în orice moment există mai mulți oameni cărora le pasă de tine decât cei cărora nu le pasă.”

Introducere și discuție

            Întrebați: Cum îi poate face bullying-ul pe oameni să se simtă? Încurajați răspunsurile. Amintiți-le elevilor că oricine valorează ceva, chiar dacă bullying-ul îi poate face să uite temporar că sunt valoroși. Asigurați-i că sentimentele negative vor trece dacă vor face lucrurile pe care le învață acum pentru a gestiona bullying-ul și a deveni mai bully-proof. Dacă emoțiile negative persistă, e nevoie să vorbească cu un adult în care au încredere.

            Întrebați: Ce lucruri am învățat, care ne pot ajuta să ne amintim că suntem valoroși? Discutați ideile din fișele și activitățile desfășurate până acum, inclusiv listele elevilor „Talente pe care le am și lucruri la care sunt bun” (Activitatea 6), adulții pe care i-au identificat ca potențial ajutor și exercițiul de vizualizare „Sinele încrezător”. (Activitatea 7).

            Oferiți câte o fișă fiecărui elev. Spuneți-le că vor citi sfaturile lui Quinn azi. Spuneți: Quinn este un elev de gimnaziu care a fost victima bullying-ului în clasele mici și la începutul gimnaziului. La început, se simțea foarte singur și se întreba dacă nu cumva e ceva în neregulă cu el. Dar apoi Quinn a primit ajutor de la un adult și a început să-și reamintească propria sa valoare și să-și dezvolte încrederea. Cereți unui elev să citească tare cuvintele lui Quinn. Explicați elevilor ce înseamnă „a te simți mai mic” (a te simți mai puțin decât ești de fapt). Întrebați elevii ce anume înseamnă pentru ei următoarele cuvinte ale lui Quinn: „Amintește-ți că nimic nu te poate face să fii mai mic. Nimeni nu-ți poate lua ceea ce ești cu adevărat.” Spuneți: Dacă vreodată te simți mai mic pe moment, din cauza bullying-ului, acesta e semnalul că trebuie să faci lucrurile pe care le-ai învățat pentru a te ajuta – inclusiv să aplici unele dintre ideile lui Quinn.  

            Discutați despre răspunsurile elevilor la acestea și la restul sfaturilor lui Quinn. Apoi întrebați: Ce a învățat Quinn din experiențele lui? Discutați, accentuând că, după ce a hotărât să aibă încredere într-un adult, Quinn a învățat să se dezvolte din interior spre exterior și a început să aibă o stimă de sine mai bună.

Activitate

Împărțiți elevii în șase grupe. Oferiți o coală de flipchart cu câte un sfat de la Quinn scris pe ea fiecărui grup. Cereți-le să discute ideea scrisă pe coală, apoi să aleagă una dintre activitățile de mai jos, pentru a o realiza în grup, plecând de la mesajul scris:

  1. Realizați un poster sau un colaj, pornind de la mesajul scris. Ilustrați-l și decorați-l.
  2. Creați o poezie, un cântec rap sau orice alt gen despre mesajul scris pe coală sau despre întreaga poveste a lui Quinn.
  3. Creați o hartă conceptuală cu propoziția de pe coala de flipchart în centru și cel puțin patru „raze” care să conțină patru exemple legate de aceasta, în imagini sau cuvinte.

Plimbați-vă printre ei în timp ce lucrează, asigurându-vă că fiecare a înțeles ce are de făcut. Felicitați grupele pentru aspectele pozitive pe care le observați în acest timp.

Încheiere

            Felicitați elevii pentru efortul și aspectele pozitive pe care le-ați observat pe parcurs, privind felul în care au colaborat și întrebați-i dacă vor să se felicite reciproc.

Follow-up

Oferiți timp pentru ca elevii să își finalizeze proiectele și să le arate clasei. Cereți fiecărui grup să explice ce a făcut și ce a învățat lucrând împreună. Afișați toate proiectele lor în sală sau pe coridor. 

Încurajați elevii să completeze întrebările din fișă și să le păstreze în jurnalele lor, ca pe o altă resursă ce îi poate ajuta când au nevoie de încredere și sprijin.           

Anexa 8

„Scutură-te de bullying”

Sfaturi de la Quinn despre cum să nu mai fii victimă a bullying-ului

Quinn este un adolescent care a fost victima bullying-ului în școala primară și la începutul gimnaziului. Pe baza a ceea ce a învățat el din aceste experiențe, el dorește să le spună elevilor care sunt victime următoarele:

„Scutură-te de bullying. Amintește-ți că nimic nu te poate face mai mic. Nimeni nu-ți poate lua ceea ce ești cu adevărat. Dacă te simți trist, recunoaște față de tine acest lucru și lasă-te să simți ceea ce simți, dar nu încerca să faci asta singur. Vorbește cu un adult în care ai încredere, astfel încât să te eliberezi de emoții și să primești ajutor. Apoi, concentrează-te pe lucruri le care ești bun și pe oamenii  cărora le pasă de tine. Fă lucruri sănătoase pentru a te descotorosi de lucrurile negative și a vedea din nou binele. Nu continua să le tot rulezi în mintea ta. Și amintește-ți că, în orice moment, există probabil mai mulți oameni cărora le pasă de tine decât crezi.” 

Gândește-te la următoarele

  1. Ai sentimente negative de care trebuie să scapi legate de bullying sau altă problemă? Scrie-le pe spatele foii sau în jurnalul tău.
  1. Care ar putea fi doi adulți de încredere cu care ai putea să vorbești dacă ai nevoie de ajutor?

_______________________________                          _____________________________

  • Dacă nu te poți întâlni fizic cu nici unul dintre acești adulți, încearcă prin telefon sau email. Există altcineva la care ai putea apela?
  • Quinn amintește copiilor care se simt triști să se concentreze pe lucrurile la care sunt buni și pe persoanele cărora le pasă de ei. Care sunt cinci lucruri la care ești bun?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Povestea elevului este inclusă în Studiul despre conflicte și în interviurile autoarei din No Kidding About Bullying de Naomi Drew, M.A., copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com. Aceste materiale pot fi reproduse pentru elevi individuali, clase sau lucrul în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

  • Numește trei persoane cărora le pasă mult de tine.

________________                 __________________                     _________________

  • Ce poți să faci pentru a te ajuta să te simți mai bine atunci când te simți rău?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Povestea elevului este inclusă în Studiul despre conflicte și în interviurile autoarei din No Kidding About Bullying de Naomi Drew, M.A., copyright © 2010. Free Spirit Publishing Inc., Minneapolis, MN; 800-735-7323; www.freespirit.com. Aceste materiale pot fi reproduse pentru elevi individuali, clase sau lucrul în grupuri mici. Pentru alte scopuri, contactați www.freespirit.com/company/permissions.cfm.

FEEDBACK DE FINAL – COȘUL DE GUNOI ȘI RUCSACUL

Concepte abordate: feedback, reflecție personală.

OBIECTIVE operaționale

Elevii vor:

  • fi încurajați să se gândească la ce le-a plăcut sau nu cu privire la activitate/sesiune/ program.

PREGĂTIRE

• Un coș de gunoi și un rucsac sau imagini laminate ale acestora;

• Cartonașe din hârtie/Post-it-uri în două culori diferite (ex. verde și roșu);

• Diplome de absolvire a Programului Anti-bullying, pentru fiecare elev.

PAS CU PAS

• Distribuiți post-it-urile colorate și spuneți-le elevilor că pot lua atâtea câte au nevoie din fiecare culoare. Cereți-le să scrie unul sau mai multe lucruri care le-au plăcut în timpul activității pe cele verzi, punându-le în rucsac și unul sau mai multe lucruri care nu le-au plăcut pe cele roșii – punându-le în coșul de gunoi. Acordați-le câteva minute pentru a lucra individual. Feedback-ul lor este anonim, nu se va scrie niciun nume pe bilețele.

DE REFLECTAT!

Puteți folosi o selecție a acestor întrebări pentru runda finală de feedback:

• V-a plăcut această activitate?

• A fost ceva ce nu v-a plăcut și de ce?

• Există vreo activitate pe care v-ar plăcea să o luați în considerare pentru data viitoare?

• Care a fost activitatea voastră preferată?

• Ce ar trebui să meargă în rucsac?

• Ce ar trebui să meargă în coșul de gunoi?

• Ce ar trebui să fie diferit data viitoare?

La final, oferiți fiecărui elev diploma de absolvent al Programului „No Kidding About Bullying – Cu bullying-ul nu-i de glumit”, pentru a recompensa eforturile tuturor de a crea o clasă în care relațiile dintre ei să fie de prietenie, un mediu în care conflictele se rezolvă pașnic, în care elevii se ascultă reciproc, sunt responsabili pentru ceea ce fac și își controlează felul în care reacționează, fără bullying.

Elevii își pot afișa acasă, la loc vizibil, diplomele primite, pentru a își aminti mereu că ei sunt ambasadorii antibullying din școala lor.

SFATURI

Acesta este un instrument util pentru a reflecta la succesul activității și atelierului ca întreg.

Pe baza practicii formării lui Barnardo, (www.barnardos.org.uk, tracy.bell@barnardos.org)

NO KIDDING ABOUT BULLYING – CU BULLYING-UL NU-I DE GLUMIT!

*traducere și adaptare a activităților din „No Kidding About Bullying” (Drew, N. – 2010 :„No Kidding About Bullying – 125 Ready-to-Use Activities to Help Kids Manage Anger, Resolve Conflicts, Build Empathy, and Get Along”, Minneapolis: Free Spirit Publishing)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *