Furia este un sentiment care ne face deseori să îi atacăm și să îi rănim pe ceilalți.
Furia este însoțită de schimbări la:
*nivel corporal(reacții fizice – când suntem furioși corpul nostru se mobilizează pentru apărare sau atac).
* nivelul gândirii – când suntem furioși ne gândim adeseori la planuri de răzbunare sau de „revanșă”(*gânduri specifice: „Ei mă tratează incorect”). Când suntem furioși ne concentrăm pe cât de „nedrept” am fost tratați.
* nivelul comportamentului – reacții de apărare, atac, argumentare, retragere.
Cât de furioși devenim într-o anumită situație depinde de interpretarea pe care noi o dăm semnificației evenimentului respectiv.
| Gânduri | Stări de spirit |
| „ei mă rănesc/amenință!” „ei încalcă regulile!” „Nu este corect!” | Irascibil Supărat Furios |
| Comportamente | Semne fizice |
| Apărare/împotrivire Atac/Argumentare Retragere | Mușchi încordați Tensiune arterială mare Puls crescut |
Furia poate fi o problemă:
a. fie că este prea frecventă, disproporționată, distructivă – și atunci îi rănim pe ceilalți
b. fie pentru că lipsește – și atunci alții abuzează de noi.
Dar, este normal să ne simțim furioși uneori; furia este/poate fi o reacție sănătoasă și adaptivă.
Furia este asociată cu:
- O senzație de amenințare, pericol, suferință
- Cu convingerea că s-au încălcat reguli importante
- Cu impresia că am fost tratați nedrept
- Că am fost împiedicați să obținem un lucru pe care ne așteptam să-l obținem.
- Cu încălcarea așteptărilor pe care le avem
- Cu judecățile proprii privind ceea ce este echitabil și corect.
NB – 1. Fiecare persoană are opinii foarte diferite privind corectitudinea și echitatea!
NB – 2. Fiecare consideră că așteptările lui sunt „rezonabile” iar așteptările celuilalt sunt „nerealiste”!
- Furia apare, de regulă, în relațiile apropiate – cu partenerul de viață sau cu colegii de muncă.
Legătura dintre Furie și Intimitate
Fiecare dintre noi are multiple așteptări de la relațiile noastre de prietenie, de iubire, relațiile profesionale etc. Cu cât relația noastră cu cineva este mai intimă, cu atât crește probabilitatea să avem așteptări mai mari de la persoana respectivă. Problema cu așteptările nu ar fi o problemă, dacă noi am ști să le comunicăm deschis și onest celorlalți, dacă am fi suficient de asertivi și de perseverenți cu aceste așteptări sau nevoi neîmplinite. De multe ori, însă, noi nu le spunem oamenilor despre așteptările sau nevoile noastre fie pentru că noi înșine nu le conștientizăm, fie pentru că presupunem că cei apropiați ar trebui să „ghicească” ce așteptări sau nevoi avem. Și reacționăm după ce considerăm că așteptările, nevoile, sau drepturile noastre au fost încălcate și ne simțim răniți, dezamăgiți, furioși.
Strategii de gestionare a furiei
Testarea gândurilor furioase
Când suntem furioși și furia ne afectează relațiile și ne creează probleme, este necesar să învățăm să examinăm gândurile furioase și să vedem dacă există o altă modalitate de a ne gândi la situația respectivă.(vezi Fișa de înregistrare a gândurilor pe www seliproject.eu – resurse).
Când suntem furioși, avem tendința să înțelegem greșit și să interpretăm greșit intențiile celorlalți. Avem tendința de a interpreta în mod personal și negativ. De exemplu, credem că ne tratează rău, sau se folosesc de noi intenționat pentru că ne desconsideră. Este nevoie să învățăm:
- Să interpretăm acțiunile altora mai puțin personal,
- Să ținem cont de intențiile celorlalți într-un mod mai amabil
- Să privim situațiile din diferite perspective.
Când ne înfuriem, îi etichetăm deseori pe ceilalți, iar etichetele devin limitări care ne împiedică să privim intențiile celorlalți într-un mod flexibil. Gândurile furioase îi limitează deseori pe oameni. Dacă etichetați sau judecați în mod constant pe cineva din viața voastră, atunci e un semn că v-ați format deja o impresie limitată despre persoana respectivă.
Pentru a atenua furia este necesar:
- Să conștientizăm problemele care ne declanșează „Butonul fierbinte”
- Să observăm imparțial situația pentru a obține mai multe informații.
- Să testăm presupozițiile privind intențiile celorlalți.
- Să ne străduim să înțelegem acțiunile celorlalți în moduri noi, diferite.
- Utilizarea imaginilor pentru anticiparea și pregătirea pentru evenimente care ar putea să ne înfurie
Imaginează-ți că:
- Spui ceea ce dorești
- Că obții reacția la care speri
- Că gestionezi cu calm problemele care ar putea apărea.
- Că ești eficient și relaxat într-o situație stresantă cu risc sporit de a te înfuria
- Construiește o imagine ideală a modului în care dorești să reacționezi
- Planifică, notează, exersează exact ce vrei să spui.
- Recunoașterea semnelor timpurii ale furiei
Semnele fizice și fiziologice ale furiei sunt: tremuratul, tensiunea musculară, maxilar încleștat, afirmarea unor lucruri neadevărate, presiune în zona pieptului, tonul ridicat, încleștarea pumnilor, etc. este în regulă să te enervezi într-o oarecare măsură, dar când îți dai seama că te îndrepți spre un nivel distructiv al furiei, acordă-ți o clipă pentru a-ți aminti opțiunile de care dispui:
- Să fii furios
- Să faci o pauză
- Să fii mai asertiv.
- Pauzele
Înseamnă a te retrage din situația respectivă când semnele timpurii indică faptul că poți scăpa furia de sub control. Amintește-ți care sunt lucrurile importante pentru tine și ce anume încerci să realizezi. Pauza este pentru:
- A te regrupa
- A elabora o strategie nu pentru a evita o situație, ci pentru abordarea situației dintr-un alt punct de vedere și luînd-o de la capăt.
- A te relaxa
- A te odihni.
Practică exerciții de relaxare!
- Asertivitatea
Asertivitatea este calea de mijloc între a fi agresiv și a le permite cu pasivitate altora să profite de tine.
Dacă:
- Ești agresiv, atunci ataci, jignești, rănești
- Ești pasiv, atunci alții te atacă, te jignesc, te rănesc.
- Ești asertiv, atunci îți susții părerea fără a-i ataca pe ceilalți.
Asertivitatea:
- Presupune să ne exprimăm dorințele și nevoile într-un mod direct, fără echivoc.
- Reduce frecvența cu care ne simțim tratați pe nedrept sau că ceilalți profită de noi.
- Previne declanșarea furiei.
- Oferă sentimentul că deținem controlul asupra vieții noastre.
4 strategii pentru reacții asertive
- Folosește afirmații care se referă la tine.
- Recunoaște orice afirmație din nemulțumirile celuilalt, dar susține-ți dreptul.
- Exprimă-ți dorințele și nevoile în propoziții simple și clare, nu aștepta ca celălalt să-ți citească gândurile sau să anticipeze ce vrei.
- Concentrează-te pe asertivitate, nu pe rezultate.
- Iertarea
Iertarea ne poate ajuta să renunțăm la furie și la suferință; înseamnă să ne ușurăm de povara furiei. Iertarea nu înseamnă să trecem cu vederea faptele celeilalte persoane, ci să le privim într-un mod diferit. Iertarea înseamnă să-i acorzi celuilalt circumstanțe atenuante. De exemplu, ai putea să-ți spui că persoana care te-a rănit este ea însăși tulburată sau că are propriile probleme pe care să le rezolve.
Dacă decidem să nu iertăm pe cineva(ceea ce este uneori absolut de înțeles), atunci sunt necesare alte modalități de a renunța la furie:
- Acceptarea faptului că persoana respectivă este abuzivă.
- Să ne clarificăm că nu suntem vinovați sau care este partea noastră de contribuție, de responsabilitate din relația respectivă.
- Să găsim modalități de a ne proteja de viitoare abuzuri din partea acelei persoane sau a altora(de exemplu Planul de acțiune privind reducerea furiei (vezi www seliproject.eu – resurse).
Dacă decidem să iertăm pe cineva, atunci:
- Nici măcar nu trebuie să-i spunem că o iertăm. Putem face un ritual de iertare exprimat verbal, sau
- Putem compune o scrisoare de iertare în care să descriem cum anume ne-a rănit, pentru a-i ajuta să înțeleagă de ce suntem furioși (vezi www seliproject.eu – resurse).
NB:
- scrisoarea nu se expediază!
- Nu te gândi cum ar reacționa cealaltă persoană dacă ar citi vreodată scrisoarea!
- Scrisoarea de iertare este pentru tine, nu pentru cel pe care îl ierți!(vezi Fișa de lucru „Compunerea unei scrisori de iertare pe www seliproject.eu – resurse).
- Terapia de cuplu sau de familie