Anxietate = este o frică de necunoscut, care poate semăna cu o angoasă. Se manifestă prin anumite simptome precum: dureri de cap, căldură, crampe, palpitații nervoase, transpirație puternică, tensiune, voce puternică, plâns și chiar insomnii. Dacă sunt anxios, este posibil să am „frisoane de angoasă”: un frison care îmi amintește de frica mea. Anxietatea mă face să am o senzație de nod în gât, să îmi pierd stăpânirea de sine și controlul asupra evenimentelor din viața mea, mă împiedică să îmi folosesc bunul simț și discernământul. Por, de asemenea, să simt un dezechilibru între lumea fizică, asupra căreia pot avea un anumit control și percepțiile mele față de o lume imaterială, pentru care nu am explicații sau o înțelegere rațională. Nu mai dețin controlul, ca și cum aș putea exploda în orice moment. Am un sentiment de pericol iminent, dar nedefinit. Pot fi anxios, în orice situație: devin la fel cu obiectul atenției mele. Dacă atenția mea este centrată pe o frică, cu siguranță voi trăi o stare de anxietate, care poate avea legătură cu o frică de moarte sau cu ceva ce mi-ar putea aminti de această frică. Moartea, lucrurile pe care le ignor sau pe care nu le văd, dar care pot exista, îmi declanșează această frică. Nu am încredere în viață.
în psihologie se discută despre trăsături și stări. o trăsătură este considerată a fi ceva ce este parte din personalitatea unui om și o caracteristică pe termen lung ce se manifestă în comportament, în acțiuni și sentimente. o stare este o condiție temporară simțită pe o perioadă limitată de timp. unii dintre noi pot avea stări de anxietate, iar alții pot avea anxietatea ca pe o trăsătură. E o mare diferență între „sunt o persoană anxioasă” și „trec printr-o stare de anxietate”. de asemenea, este o mare diferență între anxietatea trăită în mod normal și Tulburarea Generală de Anxietate(TGA). TGA se manifestă prin grijă excesivă, durează mai mult, neliniște, oboseală, probleme de concentrare și nu este ceva ce putem rezolva pe cont propriu.
La nivelul simțului comun, anxietatea este considerată o problemă, ceva neplăcut. dar putem folosi anxietatea în avantajul nostru dacă știm cum să o vedem. Specialiștii vorbesc de:
- Anxietate funcțională – la care ne raportăm ca la un sistem de alarmă, ca la o aplicație de alarmă ce ne amintește că avem ceva de făcut și încă nu ne-am pregătit. acest tip de anxietate apare și ne mobilizează și apoi dispar
- Anxietatea nefuncțională este cea care, din diferite motive, nu o putem folosi. anxietatea disfuncțională ne scoate din activitate, atâta vreme cât ignorăm semnalul de alarmă. asta poate să dureze săptămâni sau luni chiar. O altă confuzie este .în ceea ce privește manifestarea fiziologică a anxietății. Ce simți în corp la anxietate? majoritatea răspunsurilor spun tensiune, tremur, probleme de respirație etc Această fiziologie este foarte asemănătoare cu fiziologia entuziasmului. când ești entuziasmat simți în corp aceleași senzații. deci felul în care experimentăm anxietate și entuziasmul se decide prin cuvinte cu care definim ceea ce simțim. Cum facem față anxietății? Nu prea bine. anxietatea vine la pachet cu: Îngrijorarea – un lanț de gânduri negative despre lucrurile rele ce pot apărea în viitor. cei care se îngrijorează des cred că este bine și de ajutor dacă își fac griji; cred că nu se pot schimba, iar când ei cred că lucrurile merg bine, nu se mai îngrijorează. niciuna din cele trei situații nu au legătură cu realitatea; adică nici nu e bine, nici de ajutor să te îngrijorezi; te poți schimba și să încetezi să te mai îngrijorezi și chiar dacă lor li se pare că lucrurile merg ine s-ar putea să fie exact pe dos, în ciudă tuturor îngrijorărilor. Îngrijorarea este o alegere pe care o putem controla. O altă modalitate greșită de abordare a anxietății este Evitarea. Evitarea înseamnă să nu te prezinți și adesea să fugi de ceva. avem tendința de a amâna sau de a evita lucrurile care provoacă anxietate. Groaza apare frecvent ca răspuns la evenimentele extrem de negative. magnitudinea lor crește pe măsură ce se apropie evenimentul.