{"id":152,"date":"2022-12-12T12:03:26","date_gmt":"2022-12-12T10:03:26","guid":{"rendered":"https:\/\/seliproject.eu\/?p=152"},"modified":"2022-12-12T13:00:45","modified_gmt":"2022-12-12T11:00:45","slug":"o-posibila-clasificare-a-emotiilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/2022\/12\/12\/o-posibila-clasificare-a-emotiilor\/","title":{"rendered":"O posibil\u0103 clasificare a emo\u021biilor"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>Emo\u0163ii determinante<\/strong><strong> \u2013 Sentimente care determin\u0103 ac\u0163iuni necesare pentru a modifica circumstan\u0163ele vie\u0163ii noastre<\/strong><strong>.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Furia<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>\u00eendep\u0103rtare a obstacolului<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>M\u00e2nia este emo\u0163ia pe care ne baz\u0103m pentru a \u00eendep\u0103rta obstacolele c\u0103tre rezultatele pe care ne sim\u0163im \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 le ob\u0163inem. Adesea apare \u00een combina\u0163ie cu r\u0103zbunare, furie \u015fi alte sentimente negative.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Frica<\/strong> = Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>preg\u0103tire pentru <\/strong><strong>amenin\u0163are<\/strong>. Frica ne preg\u0103te\u015fte pentru pericole \u015fi adesea ne motiveaz\u0103 s\u0103 ne retragem dintr-o situa\u0163ie periculoas\u0103. Frica e similar\u0103 cu anxietatea dar include o reac\u0163ie la un obiect sau situa\u0163ie mult mai clar de identificat.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Anxietatea<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia&nbsp;&nbsp;<strong>luptei pentru <\/strong><strong>hipervigilen\u0163\u0103<\/strong>. Anxietatea energizeaz\u0103 sistemul s\u0103 se confrunte cu o provocare\/\u00eenfr\u00e2ngere. Similar\u0103 cu frica, dar difer\u0103 prin faptul c\u0103 apare \u00een circumstan\u0163e mult mai ambigue.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Surpriza<\/strong>&nbsp;= <strong>Preg\u0103tirea noului<\/strong>. Surpriza ne orienteaz\u0103 repede c\u0103tre evenimente noi astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 facem o apreciere rapid\u0103 a amenin\u0163\u0103rii sau oportunit\u0103\u0163ii. \u015eocul este similar, dar \u015focul, \u00een mod caracteristic, urmeaz\u0103 unui eveniment traumatic \u015fi adesea este urmat de o separare disociativ\u0103 sau de amor\u0163eal\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Plictiseala&nbsp;= <\/strong>Emo\u0163ia&nbsp;<strong>\u201cdistreaz\u0103-m\u0103\u201d.<\/strong>&nbsp;Plictiseala indic\u0103 o lips\u0103 de stimulare pozitiv\u0103. Plictiseala ne determin\u0103 s\u0103 c\u0103ut\u0103m un nivel \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it de stimulare (ex.: m\u0103zg\u0103leala), sau de a-i \u00eenrola pe al\u0163ii ca surs\u0103 de stimulare.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>To\u0163i copiii \u00eencep via\u0163a cu oredispozi\u021bie pentru emo\u0163iile listate mai sus. Emo\u0163iile determinante de mai jos se dezvolt\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce fiecare cap\u0103t\u0103 mai mult\u0103 experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Dispre\u0163<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>distan\u0163are<\/strong>. Ne baz\u0103m pe dispre\u0163 pentru a crea o distan\u0163\u0103 psihologic\u0103 fa\u0163\u0103 de o persoan\u0103, grup sau obiect. Prin dispre\u0163 c\u0103ut\u0103m s\u0103 neg\u0103m afilierea cu persoana sau obiectul. Sentimentul de&nbsp;<strong>ur\u0103<\/strong><strong>&nbsp;<\/strong>este o versiune foarte intens\u0103 a dispre\u0163ului. Dezvolt\u0103m ura pentru acele obiecte sau oameni care ,\u00eentr-un fel contribuie la faptul c\u0103 nu ne sim\u0163im bine cu via\u0163a noastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Depresia&nbsp;<\/strong>= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>retragere<\/strong>. Depresia este emo\u0163ia care ne retrage dintr-o b\u0103t\u0103lie pe care nu o putem c\u00e2\u015ftiga. Include dezam\u0103girea\/frustrarea\/m\u00e2nia. C\u00e2nd e prelungit\u0103 poate deveni foarte greu de sc\u0103pat din aceast\u0103 stare. Adesea include grade de triste\u0163e \u015fi frustrare\/m\u00e2nie<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Suferin\u0163a<\/strong><strong>&nbsp;= <\/strong><strong>Emo\u0163ia de<\/strong><strong>&nbsp;tulburare.&nbsp;<\/strong>Suferin\u0163a este un amestec de sentimente, cel mai adesea anxietate \u015fi depresie. Suferin\u0163a apare atunci cand ne afl\u0103m \u00een criz\u0103, f\u0103r\u0103 abilitatea de a implementa solu\u0163ii eficiente.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Dezgust<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>respingere<\/strong>. Dezgustul ne determin\u0103 s\u0103 respingem sau s\u0103 \u00eentoarcem spatele unui obiect (sau persoan\u0103) pe care \u00eel g\u0103sim nepl\u0103cut. Dezgustul este cel mai adesea asociat cu obiecte \u015fi imagini resping\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Spaima<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>evadare<\/strong>. Ne baz\u0103m pe spaim\u0103 pentru a c\u0103uta o sc\u0103pare dintr-o obliga\u0163ie nepl\u0103cut\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>St\u00e2njeneala<\/strong>&nbsp;= Sentimentul&nbsp;<strong>\u00eenc\u0103lc\u0103rii regulilor sociale<\/strong>. St\u00e2njeneala ne anun\u0163\u0103 c\u0103 am \u00eenc\u0103lcat o regul\u0103 social\u0103. Similar\u0103 cu ru\u015finea, dar totu\u015fi mai circumstan\u0163ial\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Invidia<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia-<strong>dorin\u0163\u0103.<\/strong>&nbsp;Sim\u0163im invidie pentru ceva ce con\u0163ine promisiunea de validare\/amplificare de sine\u2014poate duce la g\u00e2ndirea obsesional\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Frustrarea<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>protest.<\/strong>&nbsp;Folosim frustrarea pentru a indica insatisfac\u0163ia noastr\u0103 legat\u0103 de evenimente, ca un mijloc de a ob\u0163ine ceva ce ne dorim (ex.: conformarea celorlal\u0163i) sau s\u0103 ie\u015fim din ceva ce nu vrem. Frustrarea este foarte des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi adesea preced\u0103 exprimarea m\u00e2niei sau a altor emo\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>L\u0103comia<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>achizi\u0163ie<\/strong>. L\u0103comia ne determin\u0103 s\u0103 acumul\u0103m c\u00e2t mai mult posibil. Similar\u0103 cu invidia, dar de obicei implic\u0103 rezultate tangibile (posesiuni).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Vina<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>\u00eenc\u0103lcare a regulilor rela\u0163iei.&nbsp;<\/strong>Vina este sim\u0163it\u0103 c\u00e2nd \u00eenc\u0103lc\u0103m o regul\u0103 a rela\u0163iei. Regula poate fi total nerealist\u0103 (\u201cTrebuie s\u0103-i fac pe to\u0163i ferici\u0163i!\u201d), dar dac\u0103 este o regul\u0103 \u015fi este \u00eenc\u0103lcat\u0103, va ap\u0103rea vina. \u00cen unele cazuri de vin\u0103, persoana invoc\u0103 vina, dar doar ca un mijloc de a evita responsabilitatea sau blamarea (\u201cM\u0103 simt at\u00e2t de vinovat pentru\u2026\u201d)<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Speran\u0163a<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>promisiune\/poten\u0163ial<\/strong>. Speran\u0163a este amortizorul depresiei. Speran\u0163a ne determin\u0103 s\u0103 continu\u0103m ceva chiar \u015fi \u00een absen\u0163a succesului. Speran\u0163a ne men\u0163ine implica\u0163i \u00een fa\u0163a e\u015fecurilor \u015fi a dezam\u0103girilor. Alternativa este lipsa de speran\u0163\u0103, care duce la depresie.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>R\u0103nirea<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia&nbsp;<strong>orgoliului r\u0103nit<\/strong>. Experiment\u0103m r\u0103nirea \u00een fa\u0163a unei percepute respingeri de c\u0103tre aceia care vrem s\u0103 ne accepte. R\u0103nirea adesea conduce la pl\u00e2ns, ceea ce indic\u0103 o nevoie de sprijin \u015fi \u00eengrijire.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Interes<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>angajare<\/strong>. Interesul conduce la o implicare \u00eentr-o activitate care are poten\u0163ial de validare. Similar cu curiozitatea, care este legat\u0103 mai mult de circumstan\u0163e noi.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Gelozia<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>amenin\u0163are a rela\u0163iei<\/strong>. Gelozia ne determin\u0103 s\u0103 ne confrunt\u0103m cu o amenin\u0163are la adresa statutului \u015fi a rela\u0163iei (ex., statutul fiind definit de rela\u0163ia noastr\u0103 cu ceilal\u0163i).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Panica<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>criz\u0103<\/strong>. Sim\u0163im panica atunci c\u00e2nd ne g\u0103sim \u00een situa\u0163ia \u00een care ceva TREBUIE f\u0103cut \u015fi nu avem nici o idee despre ce s\u0103 facem. Circumstan\u0163ele crizei pot fi evidente sau ascunse.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Resentimentul&nbsp;= <\/strong>Emo\u0163ia&nbsp; de<strong>&nbsp;\u00eendatorare.&nbsp;<\/strong>Este sentimentul pe care \u00eel avem&nbsp; atunci c\u00e2nd credem c\u0103 cineva ne datoreaz\u0103 ceva ce el sau ea nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 ne furnizeze. Poate fi ceva material sau pur \u015fi simplu respectul care sim\u0163im c\u0103 ne este datorat. Resentimentul este adesea asociat cu frustrarea, m\u00e2nia sau dispre\u0163ul.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Triste\u0163ea<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia&nbsp;<strong>pierderii<\/strong>. Triste\u0163ea este resim\u0163it\u0103 ca r\u0103spuns la con\u015ftientizarea pierderii \u015fi a implica\u0163iilor sale. Ne motiveaz\u0103 s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00eenlocuirea \u015fi grija. Adesea implic\u0103 pl\u00e2nsul.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ru\u015finea<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia&nbsp;<strong>inacceptabilit\u0103\u0163ii personale<\/strong>. Implic\u0103 con\u015ftientizarea unei responsabilita\u0163i centrale (a unui e\u015fec sau unei vini ce nu poate fi schimbat\u0103) care poate duce la respingere din partea celorlal\u0163i pentru c\u0103 \u015ftiu sau dac\u0103 ar \u015fti.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Regret<\/strong>&nbsp;= Sentimentul&nbsp;<strong>pierderii finale<\/strong>. Co\u015ftientizarea pierderii unui obiect definitoriu al sinelui care nu se va \u00eentoarce sau care nu poate fi \u00eenlocuit (ex.: pierderea unei fiin\u0163e iubite prin moarte, separare, desp\u0103r\u0163ire, etc.).<\/p>\n\n\n\n<p>.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Emo\u0163ii validante \u2013 <\/strong><strong>Sentimente care ne permit s\u0103 ne bucur\u0103m de aspectele pozitive ale vie\u0163ii.<\/strong><strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Fericirea<\/strong>&nbsp;= <strong>Mul\u0163umirea.<\/strong>&nbsp;\u201cVia\u0163a (via\u0163a mea) este a\u015fa cum ar trebui s\u0103 fie!\u201d Fericirea este sentimentul pentru care ne str\u0103duim. Ne str\u0103duim s\u0103 facem ca via\u0163a s\u0103 fie o cale spre fericire. Cum ar trebui s\u0103 fie via\u0163a depinde de opiniile individului.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Bucuria<\/strong>&nbsp;= <strong>Celebrarea existen\u0163ei<\/strong>. \u201cLumea este chiar mai bun\u0103 dec\u00e2t puteam spera!\u201d Similar\u0103 cu exaltarea, extazul, veselia.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Iubirea<\/strong> = Emo\u0163ia care&nbsp;<strong>conecteaz\u0103.<\/strong>&nbsp;Iubim obiectele (oameni, animale, lucruri) care ne permit s\u0103 ne sim\u0163im bine cu noi; care ne dau \u015fansa de a ne sim\u0163i \u201cdemni de iubit\u201d. Iubirea poate fi combinat\u0103 cu dorin\u0163a sexual\u0103, securitatea, dependen\u0163a, posesivitatea \u015fi alte sentimente.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>M\u00e2ndria<\/strong>&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;<strong>validare a valorii<\/strong>. M\u00e2ndria este senza\u0163ia c\u0103 existen\u0163a noastr\u0103 are valoare \u00een ochii celorlal\u0163i. M\u00e2ndria ne permite s\u0103 ne bucur\u0103m de o \u201ctreab\u0103 bine f\u0103cut\u0103\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Emo\u0163ii determinante \u2013 Sentimente care determin\u0103 ac\u0163iuni necesare pentru a modifica circumstan\u0163ele vie\u0163ii noastre. Furia&nbsp;= Emo\u0163ia de&nbsp;\u00eendep\u0103rtare a obstacolului. M\u00e2nia este emo\u0163ia pe care ne baz\u0103m pentru a \u00eendep\u0103rta obstacolele c\u0103tre rezultatele pe care ne sim\u0163im \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 le ob\u0163inem. <a href=\"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/2022\/12\/12\/o-posibila-clasificare-a-emotiilor\/\" class=\"read-more\">Read More &#8230;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-152","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/152","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=152"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/152\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":153,"href":"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/152\/revisions\/153"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=152"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=152"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/seliproject.eu\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=152"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}